„Anul Nou în ușă bate”, iar noi facem tot păcate, sau ce trebuie să știe un creștin despre Revelion

Bătrânii de odinioară, dar și cei de astăzi spun adesea: ziua bună se cunoaște de dimineață. Conform dicționarului de proverbe, această expresie se poate folosi în orice situație, când dorim să arătăm că derularea unui lucru în bine sau rău, se datorează faptului, cum a fost început.

De la an, la an, asistăm la tot felul de evenimente sociale, unele mai diocheate ca altele, care de cele mai multe ori ne provoacă o stare de nemulțumire. Fiecare dintre noi încercăm să dăm vina pe oricine, pentru starea proastă a lucrurilor. Și, desigur, cauze și persoane vinovate putem găsi multe, pentru că chiar sunt în unele cazuri. Dar nu ar fi rău să privim și dintr-un alt unghi, multitudinea problemelor care ne cauzează starea de nemulțumirea pe întreg parcursul anului.

Observăm că în perioadă Sfintelor Sărbători de iarnă, cea mai mare agitație și oboseală, o bună parte a societăți, o face de Revelion. Fără a da, cu toate că ar trebui, mari explicații în legătură cu originea, aproape păgânească a Revelionului și cum a evoluat până astăzi, un creștin adevărat își poate da ușor seama că nu are mare tangență cu Revelionul. Dar pentru a înțelege mai bine ce spun și să nu creadă cineva că este o extremitate și un fanatism, voi aduce, spre o mai bună lămurire, cuvinte din Sfânta Scriptură, cât și din învățătura Sfinților Părinți.

Dumnezeu, prin gura prorocului Isaia zice: ,,Urăsc lunile noi și sărbătorile voastre sunt pentru Mine o povară. Ajunge!” (Is. 1, 14). Cred că aceste cuvinte scripturistice sunt destul de lămuritoare și-n privința Revelionului. Apoi, Sfântul Ioan Gură de Aur, biciuitorul tuturor moravurilor urâte și a orice abatere de la învățătura Sfintei Biserici, spune într-o predică: ,,Anul îți va merge bine, nu când tu vei zace beat sau amețit de băuturi în ziua cea dintâi a anului, ci când, atât în ziua cea dintâi, cât fiecare zi, vei face fapte plăcute lui Dumnezeu. Nu beția înseninează, ci rugăciunea. Vinul stârnește furtună, cuvântul lui Dumnezeu aduce liniște. Ce-mi folosește mie o zi senină, când conștiința mea este întunecată? Dacă voiești, ca să ai vreun folos de la Anul Nou, mulțumește Domnului acum, când a trecut un an. El te-a adus până aici, frânge inima ta, numără zilele vieții tale și zi către tine însuți: zilele aleargă și trec, numărul anilor se împlinește, noi am și săvârșit o mare parte din cale, dar ce bine am făcut noi în ele? A se veseli în astfel de zile, a avea mare îndestulare într-însele, a lumina cu făclii (focuri de artificii) locurile publice și a împleti cununi, și altele asemenea, este o nebunie copilărească. Dacă ești creștin, nu mai aprinde în această zi focuri (artificii) pe piețe, ci aprinde înlăuntrul tău lumina cea duhovnicească.”

Dacă începem anul cu tot felul de fărădelegi (beții, îmbuibări, încălcări de post, certuri, desfrânări, bătăi, furtișaguri, muzică, dansuri și multe alte păcate), să nu așteptăm mari și frumoase realizări pe parcursul anului. La fel și o casă, dacă începi să o clădești prost, nu vor mai fi pereții drepți și frumoși. Prolificul apologet al zilelor noastre, părintele Constantin Necula, zicea: ,,Spune-mi de ce te bucuri, ca să spun cine ești. Dacă te bucuri de post, rugăciune, venire la biserică, înfrânare de la dezmierdări, arăți că ești o persoană în care mai este viu Duhul lui Dumnezeu. Iar dacă te bucuri de sosirea revelionului, de mâncăruri, băuturi, distracții și alte dezmierdări păcătoase, arăți că ești un rob al păcatului. Dar uneori ajungem și mai rău, după cum afirma și prorocul David: Omul în cinste fiind n-a priceput; alăturat-s-a dobitoacelor celor fără de minte și s-a asemănat lor” (Ps. 48, 21).

Părintele Cleopa, marele duhovnic al secolului XX spune: ,,Chiar dacă ai un prilej de bucurie pentru unele realizări din anul ce a trecut, nu-ți este interzis să te bucuri cu prietenii la o masă de sărbătoare, însă toate să se petreacă în limita bunului simț. Dar toate acestea după ce mai întâi i-ai mulțumit lui Dumnezeu pentru toate câte ți le-a dat în anul ce a trecut și mai cu seamă pentru că nu ne-a pedepsit pentru păcatele săvârșite”.

Pentru seara de Revelion e bine să ținem cont și de îndemnul Sfântului Apostol Pavel care spune: ,,Ori de mâncați, ori de beți, ori altceva de faceți, toate întru slava lui Dumnezeu să le faceți”  (I Cor. X,31). Or, ceea ce se petrece în seara de Revelion, numai spre slava lui Dumnezeu nu se fac. Sau câți din cei ce se adună la mesele de sărbătoare și ridică cupele de șampanie zic: Slavă Domnului pentru toate și-i mulțumim pentru cele care ni le-a dat în anul calendaristic pe care îl finisăm acum?

Cât de mult ne întunecă cel rău! Mulțimea oamenilor, și chiar dintre creștini, atât începutul, cât și sfârșitul anului, aproape că i-l închină celui rău. Greșesc zicând acestea?!? Mergeți singuri, în orice biserică doriți (excepții făcând poate doar câteva) și vă veți convinge de acest adevăr dureros că prea puțini oameni sunt prezenți în Sfintele biserici în aceste zile. Sau măcar la marele sărbători creștine, câți din cei ce „sărbătoresc” revelionul merg și la biserică.

Începând un lucru, e firesc să ceri ajutorul lui Dumnezeu. Terminând un lucru, trebuie să aduci mulțumire lui Dumnezeu. Or, cu mare părere de rău, acest adevăr nu se prea trăiește, deoarece nici în prima și nici în ultima zi a anului, creștinii nu vin să se închine lui Dumnezeu, pentru a-i mulțumi și a-i cere ajutorul. Și dacă vin, sunt prea puțini. Apropo, câți merg în seara de revelion la brad și la concert în centru localității? Oare bradul și cei de pe scenă sunt mai presus ca Dumnezeu și Biserica?

Probabil conștientizați cu toții că tot ce își doresc oamenii unii altora, sănătate, bucurie, fericire un an bun și toate celelalte vin de la Dumnezeu, căci nu le poate oferi nimeni dintre oameni. Și atunci cum putem avea nădejdea că le vom avea pe toate acestea, când îl jignim cu atâtea și atâtea păcate pe Dumnezeu. Până și exprimarea că anul acesta e a tigrului, a șarpelui și așa mai departe, sunt insulte la adresa Divinității, căci „anul este al Domnului”, dar nu a unui oarecare animal.  Și ar mai fi încă atâtea și atâtea de spus aici, dar…

În fine, de-aș mai încerca să adaug ceva de la mine, pentru a convinge pe cineva, ar fi probabil vorbe în vânt. Dacă nu ne convinge și nu ne trezește conștiința cuvintele Sfintei Scripturi și ale Sfinților Părinți, atunci ceea ce spune un oarecare preot, e puțin probabil să aibă mare izbândă şi impact, dar totuși nădăjduim făcându-ne datoria pastoral-misionară de slujitori ai Domnului. Dar bineînțeles că cel care ascultă de Hristos, va asculta de sfatul și povața slujitorilor, iar cel ce nu ascultă de Hristos, nu va asculta nici de oameni. Oricum, despre acest aspect însuși Iisus ne-a prevenit cumva spunându-ne: ,,Dacă nu m-au ascultat pe Mine, nici pe voi nu vă vor asculta” (Ioan 15, 20).

Totuși, nu deznădăjduiesc, căci știu, după un alt cuvânt al Scripturii, că mai sunt încă mulți, care „nu și-au plecat genunchii în fața lui Baal” (III Rgi 19, 18), adică, cum ar veni, în fața Revelionului.

Iar după cele ce s-au petrecut în anul curent, 2023, și încă se petrec cu mare părere de rău aproape în întreaga lume și chiar nu departe de noi, cred că nu prea există un motiv de petrecere şi distracţie. Dar nu judecăm prin această afirmație pe nimeni, că nu avem dreptul să osândim, ci doar constatăm cu multă durere sufletească.

Și apropo, încă ceva să nu uit, știați că cele mai de preț daruri nu le găsim sub brad, ci în Sfânta Biserică și la colțișorul de rugăciune. Iar cea mai consistentă hrană și cea mai deosebită băuturi nu e pe masa de revelion, ci în Sfântul Potir, nu v-ați convins de astă? Aveți încă timp, că mai sunt vreo 7 zile de post, când avem posibilitatea să ne spovedim și să ne împărtășim cu Trupul și Sângele lui Hristos. Iar unii acest lucru îl puteți face chiar în seara de revelion, în localitățile unde se săvârșesc slujbe, căci în ultimul timp tot mai multe biserici săvârșesc slujbe în această noapte, căci cum spunea Arhimandritul Efrem, starețul Mănăstirii Vatoped de la Muntele Atos: „Mai bine este să stai în această noapte (de revelion) în fața lui Hristos și în biserică, decât în fața televizorului și la masă unde te îmbuibi de mâncăruri și te amețești de băuturi, care mai apoi te duc la alte păcate, unele chiar foarte rușinoase”. Și tot el spunea: preoții care fac slujbă în această noapte, chemând-i și adunând-i pe creștinii în biserică, vor avea mare răsplată de la Dumnezeu, căci îi scot măcar pe câteva ore din mâinele celui rău.

Și încă ceva și cu aceasta închei, un cuvânt al unui duhovnic din zilele noastre: sărbătorim revelionul, arătăm cât de lumești încă suntem și cât de mult și de viu e încă omul „cel vechi” în ființa, trăirea și dorințele noastre.

Preot Ștefan RÎMBU

Sursa: https://episcopia-ungheni.md