Are femeia ta vreun cusur? Fă ce a făcut Isaac! Roagă-te lui Dumnezeu!

Auziţi acestea, bărbaţi, luaţi aminte, femei! Femeia să nu aibă nimic mai de preţ decât bărbatul ei, iar bărbatul să nu aibă nimic mai de dorit decât femeia sa. Înţelegerea dintre femeie şi bărbat ţine viaţa noastră, a tuturor. Ea ţine lumea toată. După cum dacă se clatină temeliile se dărâmă toată casa, tot aşa, dacă se răvăşesc căsniciile, se strică toată viaţa noastră.Să-ţi explic.

Lumea e făcută din cetăţi; cetăţile din case; casele din bărbaţi şi din femei. Dacă intră ceartă între bărbat şi femeie, a intrat cearta în case; iar dacă sunt tulburate casele, atunci se tulbură şi cetăţile; iar dacă cetăţile sunt frământate, atunci, neapărat, întreaga lume e plină de tulburare, de război şi de ceartă.De aceea, Dumnezeu are multă grijă de bunăstarea căsniciilor; de aceea, nu-i lasă pe bărbaţi să-şi părăsească femeile “decât numai pentru pricină de desfrânare”( Matei 5, 32; 19, 9).

– Ce să fac, mi se poate spune, dacă femeia e certăreaţă, cheltuitoare, dornică de lux, dacă are şi alte nenumărate cusururi?

– Îndură-le pe toate curajos! N-o lăsa din pricina cusururilor ei, ci îndreaptă-i defectele toate. De aceea eşti capul ei(Efes. 5, 23), ca să ştii să-i vindeci trupul. Trupul nostru nu-l despărţim de cap, oricât de multe răni ar avea! Să nu despărţim, dar, de noi nici pe femeia noastră! Ea ne este trupul nostru! De aceea şi spune fericitul Pavel: “Aşa sunt datori să-şi iubească bărbaţii femeile lor, ca şi trupurile lor” (Efes. 5, 28).

Femeile, la rândul lor, au aceeaşi lege fată de noi: “Iubeşte-ti bărbatul, femeie, cum îti iubeşti capul! Cum îti cinsteşti capul, aşa să-ti cinsteşti bărbatul!”.

Nu stărui în zadar asupra acestui lucru! Ştim câte bunătăţi vin în casă când femeia se uneşte cu bărbatul!

Ştim câte rele vin în casă când nu se înţeleg între ei.

Când bărbatul şi femeia se ceartă între ei, nu-i poate bucura nimic: nici bogăţia, nici copiii buni, nici mulţimea de copii, nici funcţiile înalte, nici puterea, nici slava sau cinstea, nici petrecerile şi luxul, nici altă bunăstare!

Înainte de toate celelalte, aceasta să o căutăm! Are femeia ta vreun cusur? Fă ce a făcut Isaac! Roagă-te lui Dumnezeu!

Dacă el a îndreptat, prin stăruinţa în rugăciune, beteşugul firii, cu mult mai mult noi vom putea îndrepta cusururile voinţei rugând necontenit pe Dumnezeu.

Când Dumnezeu te va vedea că stărui de dragul legii Lui, că rabzi cu vitejie păcatele femeii, te va ajuta în învăţătura ce o dai ei, şi-ţi va da răsplată pentru răbdarea ta. “Pentru că ce ştii, bărbate, spune Pavel, dacă-ţi vei mântui femeia? Sau ce ştii, femeie, dacă-ti vei mântui bărbatul?”( 1 Cor. 7, 16)

“Nu-ţi pierde curajul, îţi spune Pavel, nu deznădăjdui!”. Se poate întâmpla să o mântui! De nu se îndreaptă, tu n-ai pierdut răsplata răbdării, dar dacă o laşi, ai păcătuit, căci ai călcat legea şi eşti osândit de Dumnezeu pentru adulter.

“Oricine îşi iasă femeia lui, spune Domnul, în afară de pricină de desfrânare, o face să săvârşească adulter”( Matei 5, 32).

Adesea, poţi lua o femeie mai rea ca cea dintâi, şi ai săvârşit păcatul fără să capeţi linişte.

Dar chiar dacă iei o femeie mai bună, aceasta de a doua nu-ţi dă desăvârşită plăcere, din pricina lăsării femeii celei dintâi, care ţi se socoteşte adulter.

Că adulter e lăsarea femeii dintâi.

Deci, când vezi că dai de un necaz, fie în căsnicie, fie în celelalte treburi, roagă-L pe Dumnezeu.

Rugăciunea e singura dezlegare, cea mai bună, a necazurilor ce ni se întâmplă. Puternică este arma rugăciunii! Am spus aceasta adeseori, o spun şi acum, şi nu voi înceta s-o spun.

Sfântul Ioan Gură de Aur

Extras din Despre desfătarea celor viitoare. Să nu deznădăjduim. Nouă cuvântări la Cartea Facerii

Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 2008