Arheologii turci au descoperit mormântul unui rege georgian care a influențat destinul Caucazului
14:34, sâmbătă, 18 octombrie, 2025 | Cuvinte-cheie: armenia, descoperire arheologica, turcia

Arheologii turci au descoperit, în regiunea Artvin din Munții Pontici de Nord, în apropiere de Georgia, mormântul unui rege georgian care, în secolul al IX-lea, a unificat principatele georgiene sub dinastia Bagratidă, a reconstruit mănăstiri creștine și a consolidat stabilitatea politică după secole de invazii.
Cunoscut sub numele de Așot I Curopalatul sau Așot cel Mare, acesta a domnit într-o epocă definitorie pentru Caucazul medieval și nu trebuie confundat cu Așot I Bagratuni, regele armean cu același nume, explică Arkeonews.net.
Descoperirea a fost făcută sub ruinele Bisericii Sfinților Petru și Pavel din incinta cetății Gevhernik (Ardanuç) din nord-estul Turciei.
Un mister elucidat
Descoperirea, confirmată de arheologii de la Universitatea Van Yüzüncü Yıl și de Ministerul Culturii și Turismului din Turcia, pune capăt unui mister istoric ce a dăinuit mai bine de o mie de ani.
„Am confirmat științific camera funerară a regelui Așot”, a declarat dr. Osman Aytekin, conducătorul echipei de arheologi. „Deși nu s-au păstrat rămășițe omenești, forma camerei, amplasarea și dovezile istorice nu lasă niciun dubiu — aici a fost așezat marele rege georgian.”
Când arheologii au pătruns în camera funerară, au găsit-o goală — fără schelet, fără artefacte, fără însemne regale. Totuși, arhitectura și poziția exactă sub absidă corespundeau descrierilor georgiene vechi de secole privind locul de îngropare al Regelui Așot I Curopalatul.
„Nu este o presupunere”, explică dr. Osman Aytekin. „Măsurătorile, structura și izvoarele scrise converg aici. Pentru prima dată, putem afirma cu certitudine științifică: mormântul regelui Așot cel Mare a fost descoperit.”
Descoperirea umple un gol important în istoria medievală georgiană — timp de generații, doar două morminte regale rămăseseră nedescoperite: cel al Reginei Tamara și cel al Regelui Așot. Acum, unul dintre aceste mistere a fost dezlegat.
Cetatea Gevhernik
Așezată pe o stâncă abruptă ce domină valea Ardanuç (Artanuj), Cetatea Gevhernik (cunoscută în Evul Mediu sub numele de Cetatea Ardanuç) datează din secolul al V-lea, când a fost construită de alt rege georgian. Regele Așot a restaurat-o și extins-o, construind fortificații, o reședință regală și biserica în care a fost înmormântat.
Zidurile cetății conțin blocuri monolitice de până la zece tone, îmbinate cu măiestrie din piatră locală — dovadă a unei priceperi tehnice remarcabile și a unei ambiții monumentale.
De-a lungul secolelor, Cetatea Gevhernik s-a aflat la răscrucea civilizațiilor — bizantini, georgieni, apoi otomani. În 1551, fortificațiile ei au fost restaurate sub domnia sultanului Suleiman Magnificul, care i-a dat numele Gevhernik, adică „Giuvaierul”.
Turism istoric
Artefactele descoperite în timpul săpăturilor vor fi expuse în curând la Muzeul din Artvin, iar planurile de conservare a camerei funerare și de deschidere a sitului pentru vizitatori sunt deja în curs.
Odată finalizate lucrările, Cetatea Gevhernik ar putea deveni unul dintre cele mai importante repere arheologice și culturale din zonă.
Photo: Facebook / Osman Aytekin
Sursa: www.basilica.ro

Duminica a XXVI-a după Cincizecime si Sf. M. Mc. Ecaterina, la Catedrala mitropolitană din Chișinău
Liturghie arhierească în parohia „Sf. M. Mc. Gheorghe” din s. Ceadîr, r. Leova
Sfânta Liturghie în ziua prăznuirii Intrării în Biserică a Maicii Domnului, la Catedrala mitropolitană din Chișinău
Înaltpreasfințitul Mitropolit Vladimir a avut o întrevedere cu Premierul Alexandru Munteanu
Ieromonahul ADRIAN (Adrian Teodorescu), a fost oprit de a oficia cele sfinte
Preoții circumscripției Telenești s-au reunit în comuniune liturgică, marcând începutul Postului Nașterii Domnului
Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în Duminica a XXV-a după Cincizecime, la Catedrala mitropolitană din Chișinău