Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căuşeni, una din cele mai vechi biserici din spaţiul pruto-nistrean

Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”
Căuşeni, Rep. Moldova
Tel.: (+373-43) 2-24-86, 2-26-48

Se găseşte în raionul Căuşeni, la circa 80 km Sud-Est de Chişinău.
Nu se cunoaşte data exactă când a fost construită: fie la 1455 când găsim prima atestare a Căuşeniului, fie în perioada de domnie a lui Vasile Lupu (1634-1653) sau mai târziu.
În forma ei actuală o avem din timpul reconstrucţiei de la 1763-1767.

Interesant e faptul că Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căuşeni este semi-îngropată, fapt explicat printr-o legendă ajunsă la noi de pe timpul administraţiei tătare din zonă. Se zice că tătarii au admis construcţia unei biserici creştine, cu condiţia ca ea să nu depăşească în înălţime un ostaş pe cal.

Barbarismul început odată cu anexarea Basarabiei la URSS continuă să domine şi azi cu neruşinare la Căuşeni

Această biserică unicat, aşteaptă zile mai bune, … îşi mai aşteptă enoriaşii, cei drept cam demult, din anii 40 ai secolului trecut. Şi acum în 2008, mai aşteptă … Autorităţile laice şi bisericeşti refuză, sau cel puţin aşa ne fac să credem, să schimbe câtuşi de puţin situaţia precară spre ceva mai bine.
Nu se cunoaşte dacă e o încăpăţinare prostească sau rea voinţă a părţii moldoveneşti ce a refuzat propunerile repetate ale Ministerului Culturii din România de a realiza un proiect de restaurare complexă cu cheltuielile aferente.
În vremea sovietelor (ateiste) edificiul a avut şi ingrata menire de depozit, astăzi aceeaşi destinaţie, un alt conţinut – de uitare şi nepăsare. Oare încă pentru cât timp?!

Fresce murale unicat

Interiorul bisericii este bogat pictat în fresce murale în stilul atribuit şcolii târzii de la Hurez (Ţara Românească). În comparaţie cu exteriorul sobru al bisericii, interiorul poartă o nuanţă mai intimă. În picturile murale, predomină o gamă caldă de culori, conturate pe fundalul albastru al pereţilor.

Picturile murale din interior, care fac celebritatea bisericii, reprezintă ultima etapă în dezvoltarea frescei medievale în Moldova. În iconografie se simte influienţa artei bizantine.

Subiectele biblice sunt dispuse în registre. Cel de jos este decorat cu ornamente; în cel de la mijloc sunt înfăţişate figuri în piciore, iar in registrul de sus se află medalioanele cu sfinţi. Registrele sunt desparţite prin fâşii ornamentate cu motive caracteristice artei bizantine. În altar se află compoziţiile: „Sfinţii episcopi”, pe boltă – „Oranta”, mai jos – „Impărtăşirea apostolilor”. Pe bolta naosului sunt pictate scene din viaţa sfinţilor, iar mai jos „Deisis”, „Sfinţii părinţi – Ioachim cu Ana şi Sf. Maria cu pruncul Iisus”.

În naos, la stânga altarului, se observă chipurile mai multor sfinţi „cu ochii scoşi”. Se spune că găurile din pictură sunt din cauza tătarilor, ce au ponegrit locul sfânt, însă nu au rămas nepedepsiţi. O legendă locală afirmă că printr-o minune dumnezeiască acestor răufăcători le-au pierit toţi caii, şi de atunci, înfricaţi fiind, nu s-au mai atins de bisericile româneşti.
În pronasos se află un tablou votiv, care se deosebeşte prin expresivitatea chipurilor ctitorilor. Pe zidul nordic s-au păstrat figurile apostolilor Petru şi Pavel, care ţin în mâini modelul bisericii. Mai sus sunt reprezentaţi cei patruzeci de Mucenici.
Printre scenele cu caracter religios sunt reprezentaţi şi ctitorii bisericii, domnitorii Moldovei – Nicolae şi Constantin Mavrocordat, Grigore Alexandru Ghica, Grigore Callimachi, Mitropolitul Proilaviei( adică a Brăilei, cu jurisdicţia şi asupra Tighinei, Cetăţii Albe şi Chiliei, supusă canonic Constantinopolului ) Daniil etc.

În pictura bisericii mai e reprezentat şi Sfântul Ioan cel Nou (de la Suceava), considerat protector al Moldovei.
Inscripţiile din altar arată că autorii acestor fresce sunt zugravii Radul, Stancu şi Voicul.

BIBLIOGRAFIE şi contribuţii

1. Pavel Balan, Icoana Sufletului Nostru, Ed. Hyperion, Chişinău, 1992
2. Grupul de autori – Moldova lui Ştefan.