Biserica Greciei se pronunță clar împotriva căsătoriilor gay

Aflăm de pe site-ul romfea.gr că Sinodul Bisericii Greciei s-a întrunit aceste zile, în ședință extraordinară, pentru a lua o hotărâre față de regretabilul proiect de lege elen privind căsătoria și adopția în favoarea cuplurilor de același sex.

Vă prezentăm declarațiile Sinodului Bisericii grecești traduse de site-ul chilieathonita.ro

Căsătoria – Sfântă Taină

După rugăciunea obișnuită, Sf. Sinod a ascultat expunerea Înaltpreasfințitului Nikolaos, Mitropolit de Mesogaias și Lavreotikis, asupra căruia a urmat un dialog al cărui rezultat exprimă în unanimitate pozițiile Bisericii Greciei pe această temă, astfel:

1. Teologia Bisericii despre căsătorie izvorăște din Sfânta Scriptură, din învățătura Părinților Bisericii și din rânduiala Tainei Cununiei și se vede clar în Slujba acestei Taine.

Scopul căsătoriei creștine este crearea unei relații și a unei familii armonioase, creșterea copiilor ca roade ale iubirii în Hristos a celor doi soți și a legăturii lor cu viața bisericească.

Biserica acceptă pentru relația dintre bărbat-femeie și copii că:

a) dualitatea sexelor și complementaritatea lor nu sunt invenții sociale, ci vin de la Dumnezeu („… și Dumnezeu l-a creat pe om, după chipul lui Dumnezeu l-a creat, bărbat și femeie i-a creat. Și Dumnezeu i-a binecuvântat, spunând: „Creșteți și vă înmulțiți…”, Facerea 1, 27:28),

b) sfințenia unirii bărbatului și femeii face trimitere la relația dintre Hristos și Biserică („… Cel ce-și iubește femeia pe sine se iubește… Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos și în Biserică.” Efeseni 5, 28:32),

c) căsătoria creștină nu este un simplu acord de conviețuire, ci o Sfântă Taină, prin care harul lui Dumnezeu este dăruit relației de comuniune dintre un bărbat și o femeie în scopul drumului lor comun spre îndumnezeire – și acest drum binecuvântat privește toate cuplurile cu sau fără copii,

d) tatăl și mama sunt elemente integrante ale copilăriei și ale vieții adulte („Cinstește-ți tatăl și mama”, Exod 20:12).

Biserica nu poate legifera păcatul

2. Evident că statul legiferează, dar acest lucru nici nu lipsește Biserica de libertatea de exprimare, nici nu scutește Biserica de datoria de a informa pe credincioși și nici nu poate indica în ce constă păcatul. Biserica nu legiferează și nu este responsabilă pentru legi. Dacă tace, însă, poartă o responsabilitate grea și se autodistruge.

3. Începând cu anul 2015, acordul de conviețuire oferă cuplurilor de același sex toate drepturile și posibilitățile căsătoriei, principala excepție fiind posibilitatea de a avea copii prin adopție sau sarcină surogat.

Sloganul „egalității în căsătorie” vizează un singur scop, adopția copiilor de către „cupluri de același sex”.

Căsătoria persoanelor de același sex

4. S-a anunțat că se va permite „căsătoria între persoane de același sex” și „parentalitatea între persoane de același sex”, prin adopție și (cu diverse condiții) prin maternitate surogat.

Fondatorii și susținătorii proiectului de lege promovează abolirea paternității și maternității și transformarea lor în paternitate/maternitate neutră, dispariția rolurilor de gen în cadrul familiei și pun alegerile sexuale ale adulților homosexuali mai presus de interesele viitorilor copii.

Conform proiectului de lege, părinții de același sex vor putea să-și impună copilului lor partenerul drept „tată 2” sau „mamă 2”.

Continuarea pe: chilieathonita.ro