Biserica Ortodoxă Rusă și-a exprimat „dezacordul puternic” față de hotărârile Bisericii Ortodoxe Române privind înființarea unei structuri în Ucraina și nerecunoașterea sancțiunilor aplicate preoților din R. Moldova

Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse și-a exprimat „dezacordul puternic” față de hotărârile Sinodului Bisericii Ortodoxe Române privind înființarea unei structuri în Ucraina și nerecunoașterea sancțiunilor aplicate preoților din R. Moldova care au aderat la Mitropolia Basarabiei a Patriarhiei Române. Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse, în frunte cu Patriarhul Kirill, întrunit în ședință la Moscova pe 12 martie, a spus că aceste hotărâri contrazic sfintele canoane și a avertizat că, dacă vor fi puse în aplicare, vor avea „consecințe grave” atât pentru relațiile bilaterale ale Bisericilor Ortodoxe Ruse și Române, cât și pentru unitatea Bisericii Ortodoxe în ansamblu.

CONDICA NR. 29 a ședinței Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din 12 martie 2024, cu privire la acțiunile ne-canonice din partea Sfântului Sinod al Patriarhiei Române.

Decizia Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 29 februarie 2024 cu privire la înființarea „Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina” și ne-recunoașterea valabilității sancțiunilor canonice impuse clericilor Bisericii Ortodoxe din Moldova, primiți fără carte canonică în „Mitropolia Basarabiei” a Patriarhiei Române.

Informații suplimentare:

În comunicatul ședinței Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 29 februarie 2024, se menționează „binecuvântarea, încurajarea și sprijinirea inițiativelor comunităților ortodoxe române din Ucraina de a restabili legătura cu Biserica Mamă – Patriarhia Română prin intermediul organizației lor juridice în cadrul structurii religioase sub numele de „Biserica Ortodoxă Română din Ucraina””, precum și faptul că „toți clericii ortodocși români… din Republica Moldova, care se întorc în Mitropolia Basarabiei, sunt clerici canonici… iar orice sancțiune disciplinară impusă lor din cauza apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română este considerată nevalidă și neîntemeiată, conform hotărârii sinodale nr. 8090 din 19 decembrie 1992” cu privire la înființarea „Mitropoliei Basarabiei”.

Asemenea acțiuni ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române au primit în repetate rânduri o evaluare canonică corectă de la Sinoadele Arhierești și Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse:

• în hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din 22 decembrie 1992 (Condica nr. 105) adoptată în legătură cu înființarea „Mitropoliei Basarabiei”; poziția Patriarhului și Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse cu privire la această chestiune a fost aprobată la Soborul Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse în anul 1994;
• la Soborul Arhieresc din 2004, care a remarcat cu îngrijorare apariția informațiilor „despre încercările de extindere a activității „Mitropoliei Basarabiei” dincolo de hotarele Moldovei, fapt care poate accentua deja existenta tensiune între Biserici”;
• în declarația Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Ruse din 7 noiembrie 2007 (Condica nr. 108) cu privire la înființarea episcopatelor în cadrul „Mitropoliei Basarabiei” pe teritoriul Republicii Moldova și Ucrainei, cu centrele în orașele Bălți, Cantemir și Dubăsari, unde deja existau episcopi ortodocși legal-constituiți și numele acestor orașe sunt menționate în titlurile arhierilor eparhiali ai Bisericii Ortodoxe din Moldova. În declarația Sfântului Sinod din 7 noiembrie 2007 s-a subliniat, de asemenea, că în cadrul Episcopiei Basarabiei de Sud „intră „fosta Episcopie de Cetatea Albă și Ismail”, adică o regiune care face parte din Biserica Ortodoxă Ucraineană şi care are episcopi cu numiri după aceste oraşe”;
• la Soborul Arhiereesc din 2008, exprimând îngrijorare în legătură cu acțiunile unilaterale ale Patriarhiei Române, care subminează bazele tradiționale ale relațiilor dintre Bisericile Ortodoxe și reprezintă o amenințare la adresa unității ortodoxe în ansamblu.La data de 25 octombrie 2023, Sinodul Bisericii Ortodoxe din Moldova (Condica nr. 11) pe baza hotărârilor canonice (Canoanele Apostolice 12, 15, 32, 33; Canoanele Sinodului IV Ecumenic 11, 13, 20, 23; Canonul al 17 lea din Trullos; Canoanele Sinodului Antiohian 3, 6, 7, 8, 11; Canoanele Sinodului din Laodiceia 41, 42; Canonul din Sinodul Sardic 9; Canoanele Sinodului de la Cartagina 23, 106; Canoanele Sinodului I Ecumenic 15, 16) a privat de rangul său șase clerici care au trecut cu bună-știință în „Mitropolia Basarabiei” a Patriarhatului Român, iar aceștia fiind primiți fără carte canonică de eliberare.

O serie de slujitori ai Bisericii Ortodoxe din Moldova, care ulterior au făcut o trecere similară în „Mitropolia Basarabiei”, au fost opriți de a oficia cele sfinte, până la posibila lor pocăință.

DECIZII:

1. Cu mare regret se constată că hotărârile menționate ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române contravin direct sfintelor canoane, în special canoanelor 11, 12, 31 și 32 ale Sfinților Apostoli, canonul 2 a celui de-al II-lea Sinod Ecumenic, canoanele 5 și 8 ale celui de-al III-lea Sinod Ecumenic, canonul 13 a celui de-al IV-lea Sinod Ecumenic, canonul 17 a celui de-al Cincelea-Șaselea (Trullos), canonul 13 și 22 ale Sinodului Antiohian.
2. A exprima o dezaprobare hotărâtă față de aceste hotărâri, care în cazul implementării lor ulterioare vor conduce inevitabil la consecințe grave atât pentru relațiile bilaterale dintre Bisericile Ortodoxe Ruse și Române, cât și pentru unitatea Bisericii Ortodoxe în ansamblu.
3. Să se sublinieze că cele menționate în hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române „clericii ortodocși români… care se întorc în Mitropolia Basarabiei” nu au aparținut niciodată acesteia în realitate, la fel ca și Patriarhiei Române în general. Hirotoniile acestor clerici au fost săvârșite în Biserica Ortodoxă Rusă și sancțiunea a fost impusă lor pentru încălcarea jurământului preoțesc și a altor abateri canonice, nu din cauza apartenenței lor la Biserica Ortodoxă Română, la care nu pot aparține din lipsa cărții canonice de eliberare.
4. Să se reamintească că canonul 17 din Trullos prescrie „niciun cleric, indiferent de rangul său, să nu aibă dreptul să fie transferat la o altă biserică fără carte canonică de eliberare de la episcopul său”, precizând că cel care încalcă această regulă „va fi excomunicat și el însuși, împreună cu cel care l-a primit în mod necinstit”.
5. Să se delege ÎPS Mitropolit Antonie de Volokolamsk, președintele Departamentului de Relații Bisericești Externe, să studieze în continuare acțiunile Patriarhiei Române și să facă propuneri în vederea trimiterii acestora către Sfântul Sinod.
6. Să se exprime susținerea Bisericii Ortodoxe Ucrainene și Bisericii Ortodoxe din Moldova, Întâistătătorilor lor, episcopatului, clerului, monahilor și laiciilor lor în legătură cu acțiunile ne-canonicale din partea Sfântului Sinod al Patriarhiei Române.

Sursa: http://www.patriarchia.ru/