Bucuria Învierii – o bucurie ce nu poate fi comparată cu nimic | Pastorala PF Patriarh Chiril la Învierea Domnului 2018

Pastorală la Învierea Domnului a Sanctității Sale Patriarhul Chiril adresată arhipăstorilor, păstorilor, diaconilor, monahilor, monahiilor și tuturor copiilor credincioși ai Bisericii Ortodoxe Ruse.

Sanctitatea Sa Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii Chiril s-a adresat arhipăstorilor, păstorilor, diaconilor, monahilor, monahiilor și tuturor copiilor credincioși ai Bisericii Ortodoxe Ruse cu tradiționala Pastorală la Învierea Domnului.

Iubiți întru Hristos arhipăstori, cinstiți presbiteri și diaconi, iubitorilor de Dumnezeu monahi și monahii, iubiți frați și surori!

HRISTOS A ÎNVIAT!

Din inimă plină de luminata bucurie pentru Mântuitorul Cel Sculat din Mormânt, vă salut pe toți cu aceste cuvinte dătătoare de viață și vă felicit cu praznicul praznicelor – Învierea Domnului.

Astăzi suntem chemați la marele ospăț al credinței, la marele triumf al duhului. Unul Născut Fiul lui Dumnezeu, Cel care a venit în lume, care a îndurat suferință și moarte pe cruce, din porunca Cerescului Părinte s-a sculat victorios din mormânt! Iisus a înviat – și „moartea a fost înghițită de biruință” (1 Cor. 15:54)! El a înviat – și se bucură întreg Universul! Domnul a desființat iadul și a zdrobit puterea diavolului. Toate acestea le-a făcut Iubitorul de oameni Dumnezeu, spre înfierea noastră întru El, prin Iisus Hristos, întru Care avem răscumpărarea prin sângele Lui şi iertarea păcatelor (Ef. 1:4-5, 7).

Biruința lui Hristos asupra morții este o realitate nu doar duhovnicească, ci și fizică. Domnul Iisus cu adevărat a înviat cu trupul pentru mântuirea tuturor oamenilor. Cu învierea Sa moartea și-a pierdut natura ireversibilă, iar pentru cei care au crezut în Hristos ea s-a făcut naștere spre viață veșnică, ușă ce deschide calea spre cer, spre Împărăția lui Dumnezeu.

Nu în zădar și mucenicii pentru Hristos au înfruntat cu bărbăție toate suferințele. Și dacă mai înainte chiar și drepții cei mari s-au tânguit pentru cei răposați, ca și pentru niște oameni pieriți, atunci după învierea Domnului Iisus moartea nu îi mai înspăimânta. Minunat spune despre aceasta Sfântul Ierarh Atanasie cel Mare, că de acum toți cei ce cred în Hristos o calcă în picioare ca pe un nimic, știind prea bine că atunci când ei mor, ei nu pier, ci viază și se fac nestricăcioși prin înviere (Omilie despre întruparea lui Dumnezeu-Cuvântul și despre venirea Lui către noi în trup). Un exemplu viu al acestora ne-au arătat Noii Mucenici ai Bisericii Ruse, care și-au luat neînfricat cununile în anii prigoanelor asupra credinței din secolul XX.

Astăzi, când lumea se aseamănă tot mai mult cu bogatul neînțelept din pilda evanghelică (Luca 12, 16-21), când confortul, bunăstarea și viața îndelungată sunt urcate la rangul chipurile celor mai înalte valori ale existenței umane, noi, ucenicii și urmașii Mântuitorului, mărturisim cu îndrăzneală, împreună cu Apostolul Pavel: pentru noi viața este Hristos (Fil. 1:21), iar moartea nu este sfârșitul existenței. Noi afirmăm și credem aceasta, întrucât știm: Dumnezeu a creat sufletul omenesc pentru veșnicie.

Nouă, celor cufundați în vâltoarea deșărtăciunii și grijilor cotidiene, adesea ne lipsește agerimea spirituală pentru a recunoaște puterea de a schimba prin prezența lui Dumnezeu în viața noastră. Totuși, perioada pascală este una cu adevărat specială. În aceste zile însuși aerul este îmbibat de bucuria Învierii – o bucurie ce nu poate fi comparată cu nimic, iar iubirea și mila lui Dumnezeu se revarsă din abundență asupra fiecărui om.

Intrând în bucuria acestui praznic minunat și făuritor de lumină, noi suntem chemați să binevestim convingător, nu doar cu cuvântul, ci și cu fapta, despre marele dar pe care l-au primit oamenii prin Domnul Iisus cel Înviat. Să împărtășim așadar celor din jur această veste Evanghelică bucuroasă, să dăruim iubirea, grija și atenția noastră celor apropiați, să facem bine tuturor celor care au nevoie de ajutorul și mângâierea noastră. Doar așa, cu buze mulțumitoare și cu mulțumitoare inimă slăvindu-L pe Mântuitorul  cel sculat din  mormânt, devenim moșteni ai minunii pascale săvârșite, și ne numim cu îndrăzneală fii și fiice ale Dumnezeului Celui Înalt, Care ne-a arătat tuturor dragostea Sa cea nemărginită.

Felicitându-vă cordial cu ocazia luminatei sărbători a Sfintelor Paști, iară și iară vă adresez salutul plin de bucurie:

HRISTOS A ÎNVIAT!