Ca să te naşti, mama ta a trebuit să evadeze din concepţia pornografică asupra sexului şi chiar s-o înfrunte

● Ca să te naşti, mama ta a trebuit să evadeze din concepţia pornografică asupra sexului, aceea că scopul unic este plăcerea. Apoi, a trebuit să întrerupă anticoncepţionalele. Pe urmă, să reziste propunerii, ispitei şi poate chiar presiunii de a face avort. Într-un cuvânt a trebuit să înfrunte toţi demonii cumplitei dictaturi a confortului.

● Iar ca să te naşti sănătos a trebuit să se lase de fumat, de alcool, cafea şi de mai toate “micile plăceri” ale vieţii moderne.
Ca să nu te naşti deja programat ca obsedat sexual şi să-ţi începi copilăria căutând “imagini pentru adulţi” pe internet i-a dat o pauză tatălui tău… Una de vre-o 10 luni…

● Dacă s-a îmbolnăvit, a trebuit să renunţe la tratamentele ce-o puteau scuti de dureri şi s-o vindece rapid: a suportat durerile, cu mai nimica toată, ca să nu te îmbolnăvească pe tine prin efectele secundare ale medicamentelor.

Aş putea continua, dar ştiu că adolescenţii de azi nu au exerciţiul lecturii şi primul lucru care îl fac cu un text e să vadă câte pagini are… Acesta e unul, pe cât de scurt, pe atât de important. De la avort şi până la euthanasie, conţinând toate ideologiile, substanţele şi activităţile nocive, se întinde ceea ce azi poartă numele de CULTURA MORŢII. Această cultură este acum cultura dominantă a lumii. Ei îi aparţin toate cele ce îmbolnăvesc şi ucid, de la mâncare fast food şi până la droguri.

● CA SĂ TE NAŞTI MAMA TA A TREBUIT SĂ DEZERTEZE DIN ACEASTĂ CULTURĂ şi chiar S-O ÎNFRUNTE.
Chiar şi azi sănătatea ta depinde de efortul ei de a înfrunta, zilnic, înlesnirile fatale ale acestei culturi în materie de hrană şi educaţie. Conform acestei culturi, mama ta ar fi trebuit să te avorteze…. Iar, dacă ai scăpat de avort, să te îndoape cu chimicale până înnebuneşti şi te sinucizi …ori ajungi o “legumă” pe un pat de spital căreia CULTURA MORŢII îi oferă, cu mărinimie, dreptul la euthanasiere…

● De ce îţi scriu toate aceste lucruri pe care, în mare, le ştii de pe cine ştie ce “fabrică-de-aburi” tip National Geografic sau Discovery? Îţi scriu aceste rânduri pentru că ţin la tine, sunt fratele tău mai mare şi mai trecut prin viaţă.

● Ca adolescent care îşi ţine iubita de mână sau în braţe eşti în aceeaşi situaţie cu mama ta gravidă ( aşa cum orice mamă îşi poartă copilul în pântece, aşa orice îndrăgostit îşi poartă iubita în inimă): dacă îţi începi viaţa sexuală acum, la vârsta asta, îţi împingi iubita în braţele CULTURII MORŢII. Pentru că foarte direct şi practic vorbind dacă vă începeţi viaţa sexuală trebuie să vă feriţi de a avea copiii, iar toate mijloacele de a o face ţin de CULTURA MORŢII, doar aceasta le oferă, ajungeţi clienţii ei şi, prin ea, clienţii spitalelor, ospiciilor şi ai cimitirelor.

Chiar dacă, folosind mijloace de contracepţie, nu veţi ajunge la crima de avort, vă veţi ucide, cu siguranţă sufletele şi relaţia voastră, în scurtă vreme va muri şi ea, lăsând în urmă două mumii care nu vor mai putea iubi, ci doar vor mima iubirea făcând sex cu tot mai multă disperare….

● Orice adult onest, în care a mai rămas o urmă de sinceritate şi sensibilitate, va recunoaşte că frica de a concepe este fisura psihologică ce cu timpul distruge iubirea celor doi, pentru că omul nu e numai trup sau numai suflet, ci o îmbinare desăvârşită a sufletului cu trupul. Aşa de strânsă că orice se petrece în trup se răsfrânge asupra sufletului şi invers. O manifestare fizică nefirească precum contracepţia dezechilibrează psihic: şi sufletele bolnave nu pot iubi.

Chiar dacă în aventura voastră erotică aţi avea şansa, una la un milion, de a nu ajunge la crima de avort sau la boli cu transmitere sexuală, cu siguranţă veţi contracta cumplita boală cu transmitere sentimentală care se numeşte NEPUTINŢA DE A IUBI sau ÎMPIETRIREA INIMII. Iar inima este organul cu care se simte, se pipăie şi se gustă viaţa….

● Deci, ce vei face? Vei proceda ca mama ta ? Sau ca duşmanii tăi, cei care nu vroiau să te naşti?
Dragostea adevărată procedează ca mama ta: înfruntă “moda”, confortul, cultura morţii, pentru ca cel iubit să rămână în viaţă, sănătos şi apt, fizic şi emoţional, de a se lupta pentru împlinirea vieţii lui.

● Abstinenţa până la căsătorie rămâne singurul fel în care poţi face asta. Pentru abstinent oferta CULTURII MORŢII este inutilă. Iar perioada de abstinenţă este cea în care inima “cucereşte” sexul, dragoste învinge şi supune dorinţa. Este timpul necesar ca dragostea să crească în om până la momentul în care omul poate iubi cu toată fiinţa lui, nu numai cu o parte a ei… Abia atunci îşi poate asuma fără frică fiinţa celuilalt.

Atunci va fi capabil să-şi întemeieze o familie şi să nască, la rândul său, copii. Şi nu-i va naşte fricii şi culturii morţii, ci vieţii şi curajului de a iubi cu adevărat…

● Atunci îţi vei aminti de mama ta cu o înţelegere care te va face să plângi mult, recunoscător… Iar la sfârşitul trecerii tale pe pământ nu-ţi va fi ruşine s-o întâlneşti… acolo unde merg cei care au iubit şi au făcut-o până la capăt….

Autor : Marius Iordăchioaia

(Sursa acestui articol: http://oameni-si-demoni.blogspot.ro/2012/06/dragostea-in-care-cred.html

http://prietenulpacatosilor.blogspot.ro/2012/05/dragostea-in-care-cred.html?spref=fb)