Conferință ortodoxă închinată Sfântului și Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare, desfășurată în orașul Ștefan Vodă

Ștefan cel Mare, apărătorul credinței ortodoxe

Creștinismul, este un simbol al identității naționale, un component tradițional al vieții spirituale, un scut în fața vitregiilor la care a fost supus de-a lungul timpului neamul nostru. Neam a țării care avea rolul de ”poartă a creștinătății” cu menirea sacră de a fi zid și cetate de neînvins a Europei întregi în frunte cu apărătorul neînfricat al credinței creștine, iscusit diplomat, mare domnitor și strălucitor conducător de oști,  măreț ctitor de locașuri bisericești – Ștefan cel Mare și Sfânt – a căru-i credința n-a fost pusă la îndoială de nimeni vreodată. Chiar și ultimele cuvinte tot Domnului Dumnezeu au fost închinate: ,,Doamne, numai Tu singur ştii ce a fost în inima mea. Nici eresurile cele înşelătoare, nici focul vârstei tinereşti n-au putut-o sminti, ci am rămas întărit pe piatra care este însuşi Hristos, pe a căreia Cruce de-a pururi îmbrăţişată la piept ținând, viaţa mea am închinat-o, nădejdea nesmintită prin-trânsa la Părintele veacurilor având, prin care pe toți vrăjmaşii am gonit și am înfrânt,,.

”Apărătorul Ortodoxiei”  este genericul conferinței ortodoxe închinată Sfântului și Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare, desfășurată la data de 08 iulie 2018 în incinta Casei de Cultură Ștefan Vodă, a adunat atât creștini din tot raionul, veniți să asculte cuvântul plin de înțelepciune a fețelor bisericești, cât și delegații de preoți din raioanele Orhei, Ialoveni și Telenești.

Întâlniți cu pâine și sare, oaspeții creștini au putut admira, în holul casei de cultură, picturile cu tematică religioasă a elevilor Școlii de Arte Maria Bieșu filiala Antonești și Școlii de Arte Olănești filiala Crocmaz. Mireasma florilor de câmp, proaspăt adunate pentru întregirea decorului, copleșeau admiratorii cu o atmosferă de sacru în care parcă te scufunzi într-o rugăciune universală la care ia parte și natura. Tot aici oaspeții au admirat lucrările meșterului popular Anton Port din satul Popeasca, Cele 10 Porunci, chipul Marelui Voievod și promisiunea urmașilor lui Ștefan:”Noi nu părăsim ce au apărat strămoșii”, toate cioplite pe cetăți din lenm. Impresionanta expoziție de icoane cusute cu mărgele la care au lucrat manual Cember Viorica, Arpentii Polina, Budiugova Sofia, Sopotean Nina, Moldovanu Liubovi, Căușnean Galina și Sciur Vladimir, locuitorii satului Olănești, au atras atenția oaspeților fascinați de măiestria, răbdarea și creativitatea acestora.

Conferința a început cu o rugăciune. Protopopul raionului Ștefan Vodă, Constantin Portărescu a salutat și mulțumit creștinii adunați din tot raionul pentru a împărtăși din  masa duhovniciască referitoare la viața lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Ca oaspeți de onoare i-a prezentat pe Președintele Raionului Ștefan-Vodă, domnul Nicolae Molozea; Primarul de Ștefan Vodă, domnul Gheorghe Anghel; Protoereul Vasile Ciobanu, parohul Bisericii cu hramul ”Sfântul Ierarh Nicolae” din comuna Costești, Ialoveni și Preotul Iulian Rață, parohul bisericii ”Sfânta Treime” din satul Lucașeuca, Orhei, de menționat că preoții Vasile Ciobanu și Iulian Rață sunt și profesori la Academia de Teologie Ortodoxă din Moldova. Și fiindcă raionul nostru poartă numele Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare, sala s-a ridicat în picioare pentru a onora imnul raionului.

În continuare în scenă a fost prezentat un fragment din drama istorică ”Oltea” de Andrei Strâmbeanu, care a ținut să readucă în viață pe Oltea în timpul bătăliei de la Războieni (1476), una dintre cele mai grele lupte antiotomane din timpul lui Ștefan cel Mare. Rugăciunea lui Oltea, din finalul piesei, a ajuns la inima celor prezenți și a făcut sala să se ridice de pe scaune într-un tremur de emoții. Rolul Oltei, mama lui ștefan cel Mare și Sfânt a fost atribuit actriței amatoare Emilia Tincu, directorul casei de cultură Ștefan Vodă, iar în rolul surorilor lui Ștefan au fost Svetlana Agachi și Maria Romanciuc.

A urmat mesajul domnului Nicolae Molozea. Salutând călduros toți oaspeții, a venit cu cuvinte de înaltă apreciere către organizatori care au reușit să adune la această conferință oameni de un neam și o credință cu Ștefan cel Mare, menționând necesitatea ocrotirii și întăririi credinței noastre prin rugăciune precum o făcea Ștefan cel Mare și Sfânt, căruia rugăciunea și lauda de Dumnezeu nu i-a secat de pe buze și care împreună cu oștenii posteau și se rugau pentru ca Dumnezeu să-i învrednicească cu biruință.

Domnul Gheorghe Anghel a ținut să-i mulțumească preotului Ioan Apostol pentru munca pe care a depus-o în calitate de organizator al acestei conferințe și ne-a îndemnat pe toți să ne iubim poporul și țara, să ne păstrăm rădăcinile și să fim demni de a ne numi urmașii lui Ștefan cel Mare, nebiruit protector al dumnezeiescului așezământ care este biserica neamului.

Preotul Vasile Ciobanu spunea că figura lui Ștefan cel Mare alimentează în timp spiritul nostru și energia generată se menține mai bine de jumătate de mileniu și dacă Ștefan nu ar fi fost, e greu de spus unde ne-am fi regăsit noi astăzi, el fiind o parte din istoria noastră din care ne alimentăm mereu. Gigant în figura sa istorică considerat de mai mulți cronicari demn de a i se încredința primul rang și conducerea lumii întregi, comandant și conducător al comunității creștine – Ștefan cel Mare, Voievodul Moldovei – numit de Papa Sixit al IV-lea ”Atletul lui Hristos”, a fost proslăvit și preamărit departe de hotarele țării. ”Este sau nu Ștefan cel Mare – Sfânt” – întrebare la care a ținut să răspundă preotul, care personal afirmă că vede o asemănare dintre viața  lui Ștefan cel Mare și David, Marele Rege, proroc, oștean, muzicant și păstor care zicea: ”Din tinerețile mele, multe patimi se luptă cu mine…”, nu este om fără păcat decât Domnul Isus Hristos. David și-a mântuit sufletul prin pocăință, dăruindu-ne nouă Psaltirea lui David, ca lecție de pocăință din veacul veacului nedepășită și avem în zilele noastre Psalmul 50 (a lui David), cel după păcat, acel pocăit și care până la sfârșitul vieții a slujit doar lui Dumnezeu. Ștefan în tinerețile lui a fost și el ispitit, dar sa pocăit și cu puterea lui Dumnezeu a fost nebiruit pentru a semăna acest meleag cu locașuri sfinte și nu și-a atribuit nici o dată meritul biruinței ci l-a închinat lui Dumnezeu. Ștefan e Sfânt căci s-a pocăit și a făcut lucruri bune lui Dumnezeu – afirma în sfârșit Preotul Vasile Ciobanu. Tot el este cel ce ne-a vorbit despre neam: ”Nu contează etnia, noi suntem toți neamul lui Dumnezeu, creștini uniți și aici în sală am văzut această unitate între autoritățile administrației publice, preoți, creștini, care au venit toți într-o suflare și nu e vorbe de o scânteie Ștefaniană ci de o flacără aprinsă.”

Preotul Iulian Rață, a felicitat toți creștinii care în acea zi de Duminică au fost la Sfânta Liturghie și au primit hrana cea duhovnicească, și au venit în acea zi la conferință să întărească această hrana duhovnicească. Preotul a adus ca argumente date statistice dureroase despre cum întreaga Europă astăzi î-și pierde creștinii și ne-a îndemnat să nu uităm că Ștefan cel Mare a stat la hotare și a luptat pentru credința, pentru ca astăzi să-l putem cinsti pe Hristos și pentru ca să ne botezăm copii în credință ortodoxă. Ne-a chemat să-l păstrăm pe Ștefan cel Mare în fiecare din noi, să ne apărăm credința noastră, neamul nostru și identitatea, să ne păstrăm țara, să nu ne certăm și să ne dezvoltăm căci avem perspectivă istorică.

Corul bisericii ”Sfântul Averchie” din satul Tudora a ieșit în scenă cu toaca și cântecul ”La poartă la Ștefan Vodă” și a culminat totul cu o cântare comună a întregii săli ”Când era să moară Ștefan”.

La acest eveniment au participat si maicile de la Mănăstirea Femeilor Mironosițe Marta și Maria. Ele au adus la cunoștință creștinilor despre Filiala Liceului Teoretic Grigore Grigoriu, profil arte, a cărui sediu  se află chiar pe teritoriul mănăstirii.

La finalul conferinței a fost dat citire Testamentului lăsat de Ștefan cel Mare în care suntem chemați să avem conștiința datoriei noastre, să ne păzim credința cu cea mai mare îndârjire, să nu ne războim, să ne iubim și să ne ajutăm.

„Noi, din partea noastră, făgăduim pe credința noastră creștineasca și cu jurământul domniei noastre că vom sta în picioare și ne vom lupta până la moarte pentru legea creștinească, noi cu capul nostru” (scrisoarea lui Ștefan cel Mare către principii creștini a Europei, 25 ianuarie 1475).

Marina Ganea, specialist superior DCTST, Ștefan-Vodă