„Copilul nedorit” – un concept pentru promovarea avortului
13:16, marți, 8 iulie, 2014 | Cuvinte-cheie: avort, copii, copilul nedorit, familia
Este o poveste columbiana care merita sa fie retinuta de tot restul lumii. O poveste care vorbeste despre manipularea in care se angajeaza feminismul radical pentru a impune avortul in lume. America Latina se afla sub un foc continuu al sustinatorilor dreptului la avort si, la inceputul lunii septembrie, la televiziunea columbiana, o doamna pe nume Florence Thomas, de origine franceza, a declarat ca nici un copil nedorit nu ar trebui sa vada lumina zilei. Dupa parerea sa, numai „dragostea de mama” ar fi in masura sa „umanizeze” fatul. Ea cere: permiteti mamelor sa-si avoteze copiii lor nedoriti, ca sa ajungeti la o societate cu mai multi „copii doriti”, caci prin eliberarea mamelor de o „povara grea”, ele vor avea „cea mai buna experienta de maternitate”, in beneficiul intregii societati.
Asociatia de ajutorare a mamelor „La vida en mi”, prin reprezentantul sau, a reactionat dur impotriva gogoasei feministe, care, in intreaga lume, se traduce prin lupta pentru „drepturile de reproducere” (un copil cand vreau eu, cu cine vreau). „Este o nedreptate profunda, a spus reprezentantul acestei organizatii. 99% din avorturi se fac nu pentru ca un copil nu este de dorit, ci din cauza presiunilor externe: saracia, somajul, studii finalizate, toata presiunea sociala, care ii vede pe copii ca pe o povara… Trebuie subliniat ca noi numim acesti copii ‘nedoriti’, deoarece am fost invatati sa-i numim astfel. Odata nascuti, se intreaba daca am vrut sa-i concepem sau nu, iar diverse statistici pe aceasta tema ii marcheaza pe viata. Noi raspundem la sondaje de opinie cu ‘da’ sau ‘nu’, ca si cum aceasta clasificare ar fi normala.”
Si cui serveste aceasta manevra? Imaginati-va ca facem parte dintre cele mai bogate 100 de tari din lume. Daca ar trebui sa facem fata problemei saraciei globale, aceasta ne-ar face sa ne gandim la „distribuirea nedreapta a bogatiei”, spune reprezentantul „La vida en mi”. Pentru a evita abordarea problemei de fond, ar trebui sa existe un interes in gasirea unei solutii prea avantajoase pentru voi (tarile bogate), adica „modern, progresist, bla, bla, bla”… „Trecerea de la teorie la practica a dus, in anii 1970, la mitul suprapopularii. Cum se spune la noi, in America Latina, tortul nu-i suficient pentru toti, caci sunt prea multi oameni la petrecere”.
Reprezentantul „La vida en mi” observa ca, in acest timp, a existat o schimbare de limbaj. „Am fost supusi unei manipulari de limbaj, care pune accentul pe relatia mama-tata fata de copil, facandu-i sa sufere din cauza propriei lor decizii eronate de a avea un numar mare de copii – si nu pentru salariile modeste pe care le primesc, chiar daca amandoi lucreaza. „Punand accentul pe relatia maternitate-saracie, feminismul radical arunca vina saraciei pe cei saraci si a putut, astfel, sa-si construiasca fatada perfecta din spatele careia promoveaza avortul, fara a pune in evidenta in mod limpede controlul nasterilor. De aici si sprijinul enorm de care beneficiaza. Un pact semnat pe spatele unui cec gras, pecetluit cu sangele multor oameni nevinovati …”.
„Este curios ca, pe de o parte, Florence Thomas sugereaza ca doar ‘copiii doriti’ ar trebui sa se nasca, iar, pe de alta parte, ea promoveaza copiii saracilor. Promoveaza o cultura care devalorizeaza viata, ca cea din Franta, unde infertilitatea este o mare problema, unde unele femeile prefera sa cheltuiasca milioane pentru animalele de companie in loc ‘sa-si piarda timpul cu un copil care deranjeaza’. Pentru aceasta, feminismul radical trebuie sa-si ceara iertare de la societate…”
Autorul articolului insusi marturiseste ca a fost un copil nedorit, care a aparut atunci cand casatoria parintilor nu mergea atat de bine, fiind nascut „in conditii nefavorabile”, pentru ca mama sa, agatandu-se de speranta, a vrut sa dea viata. „Ea m-a salvat de la moartea care se gaseste in spatele discursului sofisticat al dnei Florence Thomas, al Monicai Roa si al altor feministe care promoveaza avortul in America Latina”.
sursa culturavietii.ro