Crucea creştină în Parlamentul Republicii Moldova – nou proiect de lege

Un proiect de lege care prevede arborarea simbolului Crucii creştine în sala de şedinţe a Parlamentului Republicii Moldova a fost propus de deputații PL Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru, Gheorghe Brega şi de parlamentarul PDM Oleg Sârbu.

“Demersul nostru este sprijinit şi de faptul că în multe parlamente din lume, inclusiv din ţări prietene, precum România şi Polonia, simbolul Crucii creştine este arborat la loc de cinste”, sunliniază deputaţii.

„Prin adoptarea acestui proiect de lege, Parlamentul va aduce în sânul său Crucea creştină, care este, la ora actuala, cel mai puternic simbol sacru şi care însoţeşte mersul existenţei noastre de la naştere până la moarte”, se arată în nota informativă a proiectului de lege.
Crucea reprezintă un punct de referinţă de o importanţă fundamentală nu doar religioasă, ci şi istorică şi culturală, menţionează autorii.

În nota informativă a proiectului se relevă că în tradiţia medievală din principatele române, inclusiv Moldova, se considera că izvorul puterii domnitorului era Însuşi Dumnezeu, de aceea şi ritualul de încoronare se chema „ungere”, iar titulatura “IO”, pe care o foloseşte, de exemplu, Ştefan cel Mare în Tetraevangheliarul de la Humor, arăta că domnitorul ocupa tronul din “mila lui Dumnezeu”.

Învestirea domnitorului avea loc în câmp, în afara cetăţii de scaun. Încoronarea presupunea ungerea cu mir a domnului şi înmânarea însemnelor puterii seculare: buzduganul, sceptrul şi steagul de domnie.

„Ştiind că puterea lor este din “mila lui Dumnezeu”, domnitorii se străduiau să guverneze cu dreptate.
Parlamentul Republicii Moldova, care este organul suprem de putere şi care dă legi ce determină cursul evoluţiei ţării şi bunăstarea fiecărui cetăţean în parte, nu poate face abstracţie de această tradiţie creştină cu semnificaţii foarte profunde din istoria noastră.
Adoptarea proiectului de lege sus-menţionat ar fi, credem, în măsură să restabilească legătura prezentului cu o tradiţie istorică, culturală şi creştină distrusă de epoca terifiantă a ateismului”, se mai spune în nota informativă.

Deputaţii menţionează că însăşi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova, publicată la 27.08.1991, în Monitorul Oficial Nr. 011, se încheie cu binecuvântarea: “Aşa să ne ajute Dumnezeu!”.

Proiect
Lege
Cu privire la arborarea simbolului Crucii creştine în Parlamentul Republicii Moldova

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Articolul I. Parlamentul Republicii Moldova arborează simbolul Crucii creştine în sala de plen, în semn de recunoştinţă că Dumnezeu ocroteşte Republica Moldova, în semn de respect faţă de puterea Sa şi în semn de dragoste faţă de poruncile, legile şi aşezămintele Sale.
Articolul II. Simbolul Crucii creştine este reprezentat printr-o cruce din lemn, confecţionată în conformitate cu canoanele Bisericii Ortodoxe.
Articolul III. Simbolul Crucii creştine se arborează în partea centrală a frontispiciului sălii de plen.
Articolul IV. Prezenta lege intră în vigoare la data adoptării.

Notă informativă
la proiectul de lege cu privire la arborarea simbolului Crucii creştine în Parlamentul Republicii Moldova

Prin adoptarea acestui proiect de lege, Parlamentul va aduce în sânul său Crucea creştină, care este, la ora actuala, cel mai puternic simbol sacru şi care însoţeşte mersul existenţei noastre de la naştere până la moarte.

Crucea reprezintă un punct de referinţă de o importanţă fundamentală nu doar religioasă, ci şi istorică şi culturală. Mircea Eliade scria în lucrarea sa “Imagini şi Simboluri”: “Astăzi înţelegem un lucru despre care secolul XIX nu putea avea nici măcar un presentiment, adică faptul că simbolul, mitul, imaginea aparţin substanţei vieţii spirituale, că este posibil să le maschezi, mutilezi, degradezi, dar că nu vor putea fi extirpate niciodată… Imaginile, simbolurile, miturile, nu sunt creaţii iresponsabile ale psihicului; ele răspund unei necesităţi şi îndeplinesc o funcţie importantă: aceea de a dezvălui modurile de a fi cele mai secrete ale fiinţei.”

În tradiţia medievală din Principatele române, inclusiv Moldova, se considera că izvorul puterii domnitorului era Însuşi Dumnezeu, de aceea şi ritualul de încoronare se chema „ungere”, coborând, se pare, până la străvechea cutumă a proorocilor evrei, cărora Dumnezeu le poruncea pe cine anume din neamul evreilor să-l ungă, cu ulei de măsline, desemnându-l astfel drept „unsul lui Dumnezeu”, adică rege.

Titulatura “IO”, pe care o foloseşte, de exemplu, Ştefan cel Mare în Tetraevangheliarul de la Humor, arăta că domnitorul ocupa tronul din “mila lui Dumnezeu”. Învestirea domnitorului avea loc în câmp, în afara cetăţii de scaun. Ştefan cel Mare a fost învestit ca domn pe câmpia numită “Direptate”. Ceremonialul petrecut în afara cetăţii era o moştenire de la Imperiul Roman, unde împăraţii erau numiţi în afara zidurilor Romei, pentru ca apoi să intre în cetate ca împăraţi. Partea a doua a încoronării era săvârşită în Catedrala mitropolitană. Ceremonialul religios era condus de mitropolitul vremii, înconjurat de toţi episcopii, de mulţi clerici, de sfatul domnesc şi curteni. Încoronarea presupunea ungerea cu mir a domnului şi înmânarea însemnelor puterii seculare: buzduganul, sceptrul şi steagul de domnie.
Ştiind că puterea lor este din “mila lui Dumnezeu”, domnitorii se străduiau să guverneze cu dreptate.

Parlamentul Republicii Moldova, care este organul suprem de putere şi care dă legi ce determină cursul evoluţiei ţării şi bunăstarea fiecărui cetăţean în parte, nu poate face abstracţie de această tradiţie creştină cu semnificaţii foarte profunde din istoria noastră. Adoptarea proiectului de lege sus-menţionat ar fi, credem, în măsură să restabilească legătura prezentului cu o tradiţie istorică, culturală şi creştină distrusă de epoca terifiantă a ateismului.

Demersul nostru este sprijinit şi de faptul că în multe Parlamente din lume, inclusiv din ţări prietene, precum România şi Polonia, simbolul Crucii Creştine este arborat la loc de cinste.
Reamintim, în sfârşit, că însăşi Declaraţia de Independenţă a Republicii Moldova publicată la 27.08.1991 în Monitorul Oficial Nr. 011, se încheie cu binecuvântarea: “Aşa să ne ajute Dumnezeu!”.

Boris Vieru,
Deputat în Parlamentul
Republicii Moldova

sursa elldor.info