Cu toții suntem slujitori, nu numai preotul!

– Dar, Părinte, trebuie toți să se împărtășească?

– Măi, n-am spus eu asta, Domnul a spus-o, n-ai auzit? „Beți dintru acesta TOȚI”! Bineînțeles, nu cei care sunt opriți. Mai sunt și care nu au dezlegare de la duhovnic.

Dar, altfel, fără Sfânta Liturghie, fără Hristos, cum să ne ducem viața de zi cu zi? Ai venit la biserică și ai pierdut ce e mai important, Darul, totul, și ai rămas doar cu ce înlocuiește Darul. Știi, măi ce este Sfântul Jerfelnic? E cel mai prețios lucru de pe întreg pământul! Ce sunt tronurile împăraților, scaunele președinților ori academiile față de Sfântul Jerfelnic! Sfânta Masă e „inima”. Aici e prezent Hristos, aici se pogoară Sfântul Duh, aici se pogoară și îngerii…

Ce priveliște înfricoșătoare! De multe ori, mă și tem să-mi pun mâinile pe Sfânta Masă. Și, vai, vai, în fața unei asemena priveliști înfricoșătoare, îi vezi pe credincioși flecărind și ignorând totul cu desăvârșire… Cine slujește, măi, preotul singur sau poporul și clerul împreună? De ce-i spunem „slujire”? Cum stă preotul, așa trebuie să stea și credinciosul: predat în întregime lui Dumnezeu. „Pe Heruvimi cu taină închipuim”! Suntem în cer, lângă Preasfânta Treime, am lăsat deoparte toată grija cea lumească.

Cu toții suntem slujitori, nu numai preotul! Vedeți cu câte cinste ne-a învrednicit pe toți Dumnezeu! Și, de credem cu adevărat că în fața noastră are loc Sfânta Jertfă, atunci să stăm cum se cuvine, cu frică de Dumnezeu! Să plângem de bucurie că Însuși Dumnezeu Se pogoară și Se jertfește din dragoste pentru noi! De nu credem aceasta, pentru ce mai venim la Sfânta Biserică? ca să ne batem joc!?

Din Părintele Porfirie, Antologie de sfaturi și îndrumări, Editura Bunavestire, p. 233-234