Cultele religioase sunt comunităţi parohiale sau monahale, nu societăţi comerciale

Ca răspuns la unele referiri inexacte despre statutul juridic şi fiscal al Cultelor religioase apărute, probabil din ignoranţă sau rea-voinţă, în media ultimelor zile, Patriarhia Română reaminteşte:

Cultele religioase sunt persoane juridice de drept privat şi utilitate publică care se organizează şi funcţionează potrivit Legii Cultelor (nr. 489/2006), în baza prevederior Constituţiei Româ­niei (art. 29 şi 30). Acestea sunt autonome şi organizate potrivit propriilor statute sau coduri canonice.

Având în vedere rolul important al Cultelor religioase în viaţa socială a unui popor, pe lângă sprijinul financiar acordat de la bugetul public, Statul sprijină unităţile de cult şi prin acordarea de facilităţi fiscale în condiţiile legii. De asemenea, autorităţile promovează sprijinul acordat de credincioşi Cultelor religioase prin deduceri pe impozitul pe venit şi încura­jează sponsorizarea acestora.

Astfel, Codul fiscal al României precizează la art. 15 alin. 1 lit. f  că veniturile realizate de unităţile bisericeşti din donaţiile credincioşilor şi din activităţi economice (producerea şi vânzarea de lumânări, calendare, carte religioasă, vin cultic şi alte obiecte bisericeşti etc.) sunt scutite de impozit dacă sunt folosite în scopuri bine definite, şi anume întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult (plata facturilor la curent electric, apă, gaze etc.), pentru lucrări de construcţie, de reparaţie şi de consolidare a locaşurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ, pentru furnizarea, în nume propriu şi/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condiţiile legii, pentru acţiuni specifice şi alte activităţi non-profit ale Cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al Cultelor.

De altfel, Statutul juridic şi fiscal al Cultelor religioase din România este în generalsimilar cu cel al Cultelor din celelalte state membre ale Uniunii Europene, tocmai pentru că autorităţile de stat din ţările respective constată şi recunosc importanţa activităţii acestora în societate. Aceasta este motivaţia principală pentru care, în toate statele europene occidentale, Cultele beneficiază de facilităţi fiscale (chiar şi în Franţa laicistă, locaşurile de cult istorice sunt întreţinute de stat).

Contribuţiile benevole (donaţiile) ale credincioşilor sunt înregistrate în evidenţa contabilă a fiecărei parohii. Potrivit hotărârii Sfântului Sinod, după fiecare slujbă membri ai Consiliului parohial consemnează într-un proces-verbal suma colectată, care este imediat înregistrată în evidenţa contabilă a fiecărei parohii. Aceeaşi procedură este urmată şi în cazul cutiei milelor, iar pentru contribuţiile benevole de la serviciile religioase (botezuri şi cununii) se eliberează chitanţă. Această disciplină financiar-contabilă a fiecărei unităţi bisericeşti este verificată periodic de către serviciul audit al fiecărei eparhii.

Veniturile înregistrate sunt folosite pentru plata salariilor personalului deservent, a impozitelor şi contribuţiilor sociale, a utilităţilor (curent electric, gaze, apă etc.), pentru întreţinerea şi reparaţia locaşurilor de cult şi a altor clădiri bisericeşti, conform prevederilor menţionate din Codul fiscal.  În plus, fiecare parohie desfăşoară activităţi liturgice, sociale, educaţionale, misionare şi culturale în favoarea comunităţii de credincioşi, activităţi susţinute financiar din venituri proprii.

Credincioşii susţin financiar parohiile cărora aparţin deoarece sunt beneficiarii activităţii acestora şi au posibilitatea de a constata din desfăşurarea acestor activităţi cum sunt utilizate donaţiile lor, cu aprobarea consiliilor parohiale în care ei sunt reprezentaţi prin consilierii mireni.

Unităţile bisericeşti ale  Bisericii Ortodoxe Române (eparhii, parohii şi mănăstiri) au de întreţinut permanent un patrimoniu important format din locaşuri de cult şi alte clădiri bisericeşti (reprezentând cea mai mare parte a patrimoniului cultural naţional) şi o semnificativă operă social-filantropică şi educaţională în societatea românească, în care sunt încă mulţi oameni săraci. În prezent, în Biserica Ortodoxă Română funcţionează 785 de instituţii şi servicii sociale şi sunt derulate 576 de programe sociale.

În concluzie, Cultele religioase nu sunt organizate ca societăţi comerciale (ca barurile, cafenelele, restaurantele etc.) şi ca atare nu urmăresc profitul, ci ele constituie comunităţi parohiale sau monahale, iar veniturile realizate sunt folosite pentru susţinerea activităţi cultice (spirituale), culturale, educaţionale şi social-filantropice în folosul societăţii.

Biroul de presă al Patriarhiei Române, www.basilica.ro