Cum ne este mai de folos: o împărtășire deasă sau rară?

– Dragă, dumneavoastră trebuie să știți un lucru: nu timpul decide când trebuie să te împărtășești. Ci pregătirea lăuntrică, văpaia care arde în inima ta. Postești o saptămână sau două dar în același timp ești plin de răutate, vorbești de rău și judeci pe ceilalți oameni. În cazul acesta dacă nu te silești să te căiești și să te spovedești și nu te abții după putință de la aceste lucruri ești oprit de la Împărtășanie.

Curățirea inimii ar fi un criteriu care trebuie respectat în vederea împărtășirii cu Sfintele Taine. Cine este pregătit lăuntric se poate împărtăși mai des. Însă dacă te împărtășești foarte des începi ca ființă omenească cu neputințe să ai momente de rutină, de lâncezeală, de uscăciune și te cumineci din obișnuință, chiar zilnic- o greșeală extrem de mare. Mai des se poate împărtăși cineva, dar să aibă un timp de pocăință, o perioadă de post etc. Este o dezlegare pe care ți-o dă duhovnicul când te întreabă: „Ești pregătit de împărtășanie? N-ai cumva vreo răutate în suflet ascunsă, dușmănie de moment, ranchiună cu cineva? Există cineva care te-a rănit și pe care nu l-ai iertat, nu că l-ai urî neapărat, dar ai o mică reținere în inimă față de el? Există cineva de la care ar trebui să-ți ceri iertare? Te saluți cu toată lumea dar cu amărăciune și cu noduri în gât! Vezi că n-ai iertat din inimă? A iubi pe vrăjmași e o poruncă! Dar pe ne-vrăjmași? Sau pe cel pe care l-ai disprețuit în inima ta că s-a îmbrăcat nu știu cum sau că nu poartă pălăria după gustul tău?”

Vedeți, lasă de dorit relația noastră mută, nemanifestată cu ceilalți! Și uite de spovedești incomplet având în vedere relația cu celălalt. Câte ocazii ai avut să-l fericești pe aproapele tău dar tu în schimb l-ai judecat! Și aceste stări de lucruri trebuie mărturisite că ele se înregistrează toate…Tu cunoaște-te pe tine. Cu cât te vezi mai profund pe tine cu atât îl vezi pe celălalt mai bine și te vezi pe tine rău.

– Dacă mă spovedesc și mă împărtășesc într-o Duminică pot să mă împărtășesc și următoarea Duminică fără să mă spovedesc?

– Adică poți să te împărtășești dacă nu greșești! Dar aș vrea să-l cunosc și eu pe acel creștin care într-o săptămână să nu greșească, fie că a vorbit de rău, nu s-a rugat suficient și permanent… nu cred că ar putea reuși cineva să fie pregătit fără spovedanie.

Ca să te împărtășești în fiecare Duminică e cam des. Mai întâi de toate: Cine știe să facă bine și nu face săvârșește păcat! Câte fapte bune ai fi putut să faci într-o săptămână și n-ai făcut! Sau răutățile pe care le-au făcut alții din cauza noastră!?… nu prea întâlnesc la cei pe care-i spovedesc să-mi mărturisească: „Puteam să fac cutare lucru dar m-am eschivat, puteam să îndeplinesc cutare faptă bună dar am amânat.”

Nu ne Împărtășim pentru că au venit Paștile sau Crăciunul. Ne împărtășim ca să fim mereu cu Hristos, pentru că nu există numai o Împărtășire cu Sfintele Taine, ci și o împărtășire duhovnicească, adică această continuă prezență a inimii noastre la Dumnezeu.

S-a discutat foarte mult în lumea trăitorilor, a oamenilor de credință și a duhovnicilor când să te împărtășești. Dar nu timpul decide, ci pregătirea ta interioară, pentru că la un eveniment așa de mare, ca să-L primești pe Dumnezeu, cu adevărat îți trebuie o pregătire…

Arhimandrit Arsenie Papacioc

Extras din: Ava Arsenie Papacioc, Despre viața de familie și diverse probleme ale lumii contemporane, Constanța 2011, p. 26-38