Cum să înveţi copiii să se protejeze de pornografie ? Sfaturi pentru părinți

Cine vrea să vorbească copiilor lor despre pornografie? (Hmm…nu văd pe nimeni care să ridice mâna!)

Cum să faci ca măcar să te apropii de un subiect atât de dificil. E tentant să laşi acest subiect pe mâine, deşi copiii tăi cresc într-o lume plină de pornografie, o lume care învaţă despre forme distorsionate ale sexualităţii şi îi atrage pe copii spre dependenţe de natură sexuală ce le alterează viaţa pe termen lung.

Există însă şi veşti bune: urmând sfaturile de mai jos, vei  realiza cât de uşoare devin astfel de conversaţii cu copiii tăi.

1. Îmbracă-te într-un halat medical

Nu ai aşa ceva? Ai urât chimia în şcoală? Nicio problemă. Ideea e următoarea: tratează discuţia despre pornografie la fel ca şi pe o discuţie despre modul în care se mişcă planetele, migrarea păsărilor în anotimpul rece sau regulile de traversare a străzii. Înfrânge ruşinea şi axează-te pur şi simplu pe prezentarea faptelor.

2. Oferă copiilor o definiţie simplă

Prima sarcină este aceea de a alege momentul şi locul în care să defineşti ce e pornografia.

În cartea Good Pictures Bad Pictures; Porn-Proofing Today’s Young Kids ( Imagini bune şi imagini rele; Cum să înveţi copiii să se protejeze de pornografie’), o carte ce trebuie citită cu voce tare, o mamă îşi invita copilul să se uite împreună la pozele de familie. Ea îi explică copilului că acelea sunt imagini bune. Totodată, ea îi explică copilului că în afară de pozele bune, există şi poze rele, care se numesc pornografie şi dă o definiţie simplă: Pornografie este făcută din poze sau filme în care oamenii nu au haine pe ei sau sunt aproape dezbrăcaţi. Aceste poze sau filme pun în evidenţă părţi ale corpului pe care noi le acoperim când purtăm costum de baie.

În glosarul cărţii exista o definiţie mai avansată: Pornografia este un material creat cu scopul de a trezi în oameni stări legate de sexualitate prin intermediul nudităţii, comportamentelor  sexuale sau oricărui alt tip de informaţie legată de sexualitate. Materialul pornografic poate fi sub formă de imagini, poveşti, sunete, simboluri, acţiuni sau cuvinte ce reprezintă corpuri şi/sau comportamente sexuale.(din Dr. Jill C. Manning’s book What’s the Big Deal about Pornography). Pentru mai multe idei, accesează postarea de pe blogul meu How to Define Pornography for aSeven-Year Old (Cum să defineşti pornografia pentru un copil de şapte ani)

3. Învaţă copiii că pornografia poate să facă rău creierului lor

Explică copiilor tăi că majoritatea lucrurilor pe care le vedem nu ne pot răni, însă pornografia poate să ne facă rău. Ea păcăleşte mintea ca şi drogurile puternice şi poate schimba felul în care  gândim şi reacţionăm în rău. Oamenii care se uită la materiale pornografice pot deveni prinşi ca într-o cuşcă asemenea oamenilor care devin dependenţi de droguri, alcool  sau ţigări. O dependenţă este un obicei foarte rău care determină o persoană să facă lucruri pe care nu vrea să le facă , însă de la care nu se poate abţine. Învaţă copiii că deşi e posibil să întâlnească pornografie din greşeală, ei trebuie să reziste tentaţiei de a căuta pornografia din propria iniţiativă.

Asigură-i pe copiii tăi că vei răspunde sincer la orice întrebări vor avea despre pornografie. Din nefericire, Internetul oferă mai multe minciuni decât adevăruri despre acest subiect şi copii n-ar  trebui puşi în situaţia de a căuta răspunsuri legate de pornografie de unii singuri, online, fără suportul şi supravegherea părinţilor.

4. Învaţă-i pe copii că au două creiere

Copii sunt foarte încântaţi de idee! Cum, avem două creiere???? Bine, nu în sens propriu, însă e important să înţelegem că toţi avem două părţi ale creierului care sunt implicate în mecanismul dependenţelor. Să le numim creierul care simte şi creierul care gândeşte.

Creierul care simte este reprezentat de instincte, dorinţe, pofte; toate acestea sunt foarte importante pentru supravieţuirea noastră. Pornografia activează creierul care simte şi, în timp, îi poate conferi puterea de a învinge creierul care gândeşte – acea parte a creierului care ne facem să înţelegem consecinţele comportamentelor noastre şi pune frână poftelor. (Citeşte mai mult în  You Have Two Brains!)

Din nefericire, atunci când creierul care simte preia controlul, acesta nu poate face diferenţa dintre bine şi rău şi “se repede” spre ceea ce doreşte. Aici puteţi găsi o analogie care explică care explică dependenţa : maşina deîngheţată!

De ce e important? Deoarece creierul care simte poate fi foarte curios legat de pornografie.

De aceea, copiii pot fi foarte confuzi pe această temă –  pornografia le poate crea două senzaţii foarte diferite în acelaşi timp: un sentiment euforic în corpul lor şi un sentiment de dezgust. Jeffrey J. Ford, MS, LMFC, dă nişte sfaturi excelente în acest clip scurt, prin care învaţă părinţii cum să îi ajute pe copii să-şi pună sentimentele în ordine după ce au fost expuşi pornografiei.

Odată copilul expus la pornografie, învaţă-l  să-şi distragă creierul de la amintirea aceea. Pornografia este şocantă şi se imprimă puternic în memorie, dar imaginile pot să-şi piardă din putere atunci când copiii îşi redirecţionează gândurile şi atenţia spre altceva care e pozitiv şi interesant pentru ei. Activitatea fizică, sportul pot ajuta mult în această situaţie.

5. Vorbeşte cu copilul şi ascultă-l

Nu încerca să acoperi tot subiectul dintr-odată, altfel există mari şanse să derutezi sau să copleşeşti copilul cu prea multă informaţie.

Ford încurajează părinţii să ofere  copiilor informaţie pas cu pas. “E bine să-ţi reaminteşti despre copii că nu învaţă totul dintr-odată şi nici noi nu trebuie să expunem toată problema dintr-odată. A învăţa despre sex şi pornografie este un proces care necesită  timp şi crearea unui sentiment de siguranţă când copilul pune întrebări.”

Când copiii se întorc acasă din vizite, vorbeşte cu ei despre ce au făcut, la ce s-au uitat (nu transforma discuţia într-un interogatoriu!). Conform Dr. Gail Poyner, co-autorul cărţii Good Pictures bad Pictures, din experienţa ei ca şi consilier pentru copiii dependenţi de pornografie  aflăm că fascinaţia iniţială vine din urmărirea de filme pentru audienţă largă, în care sunt câteva scene ce sugerează pornografie sau în care actorii sunt  dezbrăcaţi pentru o perioadă foarte scurtă de timp.

Există copii cărora li s-a declanşat dependenţa prin  urmărirea unor reclame la lenjerie intimă.

Industria porno este implacabilă. O discuţie nu este de ajuns. Fă discuţiile despre standardele legate de media ale familiei voastre o obişnuinţă.

Dacă toate cele expuse mai sus devin puţin covârşitoare pentru tine şi vrei nişte instrumente care să te ajute să porneşti lucrurile, accesează carteaGood PicturesBad Pictures şi Blogul PornProofKids. Înarmaţi cu informaţii folositoare, strategii de abordare a problemei şi suport din partea părinţilor, copiii pot învăţa să respingă pornografia oriunde şi oricând se confruntă cu aceasta.

de Kristen A. Jenson, autoarea cărţii Good Pictures Bad Pictures: Porn-Proofing Today’s Young Kids

Sursă: Porn harms

Traducere: Anda Rusu

Preluare de pe Știri pentru viață