Despre fericita ascultare

19:37, miercuri, 7 noiembrie, 2012 | Cuvinte-cheie: liturghie

Se ştie că ascultarea este cea dintâi dintre toate virtuţile de început, căci înlătură cu adevărat mândria şi ne aduce smerita cugetare.

(Sf. Diadoh al Foticeei).

Ascultarea fără rugăciune este argăţie, iar cel ce face ascultarea du rugăciune liturghie săvârşeşte.

(Părintele Cleopa)

Nici singurătatea, nici rostirea de cuvinte frumoase nu sunt aşa de folositoare la rugăciune ca ascultarea.

(Sf. Grigorie Sinaitul)

Cel ce voieşte să-şi mântuiască sufletul, trebuie să se supună Sfintei Scripturi şi învăţăturii Sfinţilor Părinţi, iar nu oamenilor trupeşti

(Sf. Filotei Sinaitul)

Ascultarea este în loc de ascultare şi oricine Îl ascultă pe Dumnezeu, şi Dumnezeu îl ascultă pe dânsul.

(Avva Mios)

Un bătrân oarecare avea un ucenic şi vrând a-l ţine la sine, l-a făcut să aibă ascultare desăvârşită. Deci i-a zis bătrânul: „Aprinzându-se cuptorul foarte, mergi, ia cartea din care citim în biserică şi o aruncă în cuptor”. Iar el mergând, a făcut fără de nici o cârtnire aceasta, şi fiind aruncată cartea, s-a stins focul. Deci aceasta este puterea ascultării celei cu înţelegere, căci ascultarea este scara cea cerească.

(Pateric)