Duminicile pregătitoare Postului Mare
14:37, sâmbătă, 24 februarie, 2024 | Cuvinte-cheie: duminica fiului risipitor, Duminica Înfricoşatei Judecăţi, Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, Duminica Vameşului şi Fariseului, duminicile premergatoare postului mare, perioada triodului, postul mare, triodul
Cele trei săptămâni de dinainte de Postul Mare – care încep cu a patra duminică de dinainte de Postul Mare – reprezintă săptămânile pregătitoare. Fiecare din aceste săptămâni are o temă proprie, care se reflectă în lecturile din Sfânta Scriptură prescrise în aceste zile la slujbe sau la Sfânta Liturghie:
1. Duminica Vameşului şi Fariseului (Luca 18,9-14 – prima duminică a Triodului),
Cu Duminica Vameşului şi Fariseului începe Triodul. Este duminica de după Duminica lui Zaheu şi înainte de Duminica Fiului Risipitor. Aceasta este perioada pregătitoare a Sfintelor Paşti în Biserica Ortodoxă.
Iisus spune pilda vameşului şi fariseului pentru unii care se credeau neprihăniţi şi îi dispreţuiau pe ceilalţi. Pilda pune în contrast un fariseu şi un vameş. Fariseul se ruga în picioare mulţumindu-i lui Dumnezeu că nu este ca ceilalţi oameni hrăpăreţi (lacomi de avere), nedrepţi sau preacurvari sau chiar ca vameşul care stătea lângă el, adăugând că el posteşte de două ori pe săptămână şi dă zeciuială din toate veniturile sale. Vameşul, în schimb, stătea departe şi nu îndrăznea nici ochii să-şi ridice spre cer, ci se bătea în piept zicând: ,,Dumnezeule, ai milă de mine, păcătosul!”. Iisus ne spune că vameşul s-a pogorât acasă mai îndreptat prin rugăciune decât fariseul. Căci oricine se înalţă va fi smerit şi oricine se smereşte va fi înălţat.(Lc18.10-14)
Pilda ne arată că trufia se înalţă adeseori din solul unei anumite corectitudini morale care ajunge pricină de dispreţuire a celorlalţi oameni şi că smerenia adevărată creşte uneori din lacrimile păcătoşilor.
2.Duminica Fiului Risipitor (Luca 15,11-32),
Duminica Fiului Fisipitor este a doua duminică de dinaintea Postului Mare, din săptămânile pregătitoare ale Post. Este duminica de după Duminica Vameşului şi Fariseului şi este înainte de Duminica Înfricoşatei Judecăţi. Această perioadă de dinainte de Postul Mare este începutul ciclului pascal de cult din Biserica Ortodoxă.
În această duminică de pregătire pentru Postul Mare, ortodocșii creștini ascultă parabola lui Hristos despre iertarea lui Dumnezeu cea iubitoare (Luca 15,11-24). Oamenii sunt reprezentați aici ca aflându-se într-o țară îndepărtată de casa Tatălui, căutând să se întoarcă la comuniunea cu Dumnezeu, care este cu adevărata noastră casă. Pilda îi încurajează pe cei care doresc să facă acest lucru, arătând că Tatăl îi va primi cu bucurie și veselie pe calea Postului Mare, care este călătoria lor spre casă.
3. Duminica Înfricoşatei Judecăţi (numită şi Duminica lăsatului sec de carne; Matei 25,31-46).
Duminica Înfricoşatei Judecăţi sau Duminica lăsatului sec de carne este a treia duminică a Triodului. Este duminică următoare după Duminica Fiului Risipitor şi înainte de Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Aceasta este cea de-a treia săptămână a perioadei pregătitoare a Postului Mare din Biserica Ortodoxă.
Această duminică mai este numită şi Duminica lăsatului sec de carne, deoarece în mod tradiţional, este ultima zi în care se mănâncă produse din carne înainte de Sfintele Paşti. În săptămâna care urmează, creştinii ortodocşi se abţin de la a consuma carne, dar încă mai mănâncă produse lactate şi ouă.
Din acest motiv, săptămâna care urmează mai este numită şi săptămâna albă. În unele jurisdicţii este admis şi consumul de peşte. Săptămâna albă îi simbolizează pe Adam şi Eva în Rai, când încă nu începuseră să mănânce carne.
Citirea din Evanghelie din această duminică constă din parabola lui Hristos despre Judecata de Apoi (Matei 25:31-46). Această citire este în continuarea celor din duminicile anterioare şi învaţă că nu este suficient să Îl vedem pe Iisus, să ne vedem aşa cum suntem şi să ne întoarcem acasă la Dumnezeu ca fiul său rătăcitor. Biserica învaţă că, pe lângă cele de dinainte, mai este nevoie să devenim fiii lui Dumnezeu urmându-L pe Hristos, Fiul Său Unul-Născut şi văzându-L pe Hristos în fiecare om şi slujindu-i lui Hristos prin slujirea aproapelui nostru.
Mântuirea şi Judecata de Apoi vor ţine cont şi de fapte, nu numai de intenţii şi nici chiar mila lui Dumnezeu nu va fii suficientă fără a se ţine seama de cooperarea şi ascultarea personală. Toată evlavia şi rugăciunea trebuie să aibă ca scop ultim slujirea lui Hristos prin slujirea poporului Său.
Din Evanghelie, credinciosul aude:
… căci flămând am fost şi Mi-aţi dat să mănânc; însetat am fost şi Mi-aţi dat să beau; străin am fost şi M-aţi primit; gol am fost şi M-aţi îmbrăcat; bolnav am fost şi M-aţi cercetat; în temniţă am fost şi aţi venit la Mine. …. adevărat zic vouă, întrucât aţi făcut unuia dintr-aceşti fraţi ai Mei, prea mici, Mie Mi-aţi făcut (Matei 25 ).
4. Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, numită şi Duminica iertării sau Duminica lăsatului sec de brânză – Matei 6,14-21.
Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, numită şi Duminica lăsatului sec de brânză, sau Duminica Iertării, este a patra duminică a Triodului şi ultima zi dinaintea Postului Mare. Ea urmează Duminicii lăsatului sec de carne, precedând Duminica Ortodoxiei.
În această ultimă duminică dinaintea Postului mare, ultima zi în care creștinii ortodocși mai mănâncă produse lactate înainte de ziua Paşti, Biserica face pomenirea izgonirii lui Adam din Rai. Dumnezeu le poruncise lui Adam și Evei să postească, abținându-se să mănânce din fructul unui pom (Facerea 2, 16), dar ei nu L-au ascultat. Astfel, Adam și Eva și urmașii lor au moștenit moartea și stricăciunea.
În Duminica Iertării, mulți credincioși participă la Vecernia Iertării din ajunul Postului Mare. Ei ascultă învățăturile Domnului despre post și iertare și intră astfel în perioada postului iertându-se unii pe alții, ca și Domnul să îi ierte pe ei. Că de veţi ierta oamenilor greşealele lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc Matei 6, 14.
Citirea din Evanghelie oferă la rândul ei sfaturi cu privire la postire. Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor că postesc. Adevărat grăiesc vouă, şi-au luat plata lor. Tu însă, când posteşti, unge capul tău şi faţa ta o spală, ca să nu te arăţi oamenilor că posteşti, ci Tatălui tău care este în ascuns, şi Tatăl tău, Care vede în ascuns, îţi va răsplăti ţie (Matei 6, 16-18).
În această perioadă premergătoare, Biserica ne pregăteşte pentru postire, dar ne şi introduce încet-încet în atmosfera Postului Mare. Săptămâna care urmează Duminicii Vameşului şi Fariseului este una de dezlegare la toate (nici miercurea şi vinerea nu se posteşte în această săptămână). Săptămâna care urmează Duminicii Fiului Risipitor este una normală – adică se posteşte miercurea şi vinerea. După Duminica Înfricoşatei Judecăţi, nu se mai mănâncă carne, ci doar ouă, peşte şi produse lactate.
Cu Duminica Izgonirii lui Adam din Rai se încheie această perioadă pregătitoare, a doua zi, luni, începând Postul Mare. Vecernia din seara acestei Duminici cuprinde un ritual al iertării, iertare pe care creştinii şi-o cer unii de la alţii şi şi-o dau unii altora la intrarea în Postul Mare. Această vecernie este prima slujbă a Postului Mare.
Postul Mare
Postul Mare începe în lunea care urmează după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai (sau Duminica lăsatului sec de brânză); Duminicile următoare poartă denumiri specifice, după cum urmează:
Duminica Ortodoxiei (Ioan 1,43-51),
Duminica Sfântului Grigorie Palama,
Duminica Sfintei Cruci,
Duminica Sfântului Ioan Scărarul
Duminica Sfintei Maria Egipteanca.
Săptămâna Patimilor
Postul Mare se încheie cu Duminica Floriilor (sau: Intrarea Domnului în Ierusalim), după care începe Săptămâna Patimilor sau Săptămâna Mare, care precede Paştile.