Dumitru Matcovschi – Dăruiește, Doamne Sfinte
13:47, marți, 20 august, 2013 | Cuvinte-cheie: cuvantul, dumitru matcovschi, inviere, poet, poezie religioasa, poezii, scriitor, viata
Dumitru Matcovschi (n. 20 octombrie 1939, satul Vadul-Rașcov, județul Soroca, în prezent raionul Șoldănești — d. 26 iunie 2013, Chișinău) a fost un poet, prozator, academician, publicist și dramaturg din Republica Moldova, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei.
Este recunoscut în critica literară pe plan internațional și reprezintă un simbol al mișcării de renaștere națională din Basarabia.
Dăruiește, Doamne Sfinte
Daruieste, Doamne Sfinte,
strop de dor Moldovei noastre,
drum de secoli inainte,
cer inalt si zari albastre.
Fa sa aiba buna parte
de painica si de sare,
si de viata cu nemoarte
dar ca viata trecatoare.
Apara cum stii mai bine
de strainul care-l pierde
graiul ei, din mosi ce vine
piatra rara, frunza verde.
Leaganului unde pruncii
gangura cuvantul mama
fa-i un loc in iarba luncii
sau in codru de arama.
Coltelui primavaratic
da-i tarie si rabdare,
sa rasara, singuratic,
de sub piatra mult ce-l doare.
Infrateste om si ciuta,
grier, fluture, furnica:
la nevoie te ajuta
cu-o povata, cat de mica.
Da-ne, Doamne, ai de unde,
clipa e de inviere,
da-ne-o mare si un munte,
si mai mult nimic nu cerem