Eminescu pomenit în Patriarhia Română

Luni, 15 iunie 2015, românii din mai multe orașe și zone ale țării noastre l-au pomenit în rugăciune și l-au omagiat pe Mihai Eminescu.

Comemorare Mihai Eminescu, la Bellu

Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, înconjurat de un sobor de slujitori, a săvârșit slujba Parastasului la mormântul poetului de la cimitirul Bellu din Capitală. Poetul național a fost pomenit ieri și la Catedrala Patriarhală din București, după Sfânta Liturghie.

Potrivit rânduielii bisericești, ieri-di­mineață, la capela cimitirului Bellu, Sfânta Liturghie a fost să­vârșită de un sobor de preoți condus de părintele Gheorghe Dilirici, coordonatorul preoților care slujesc în cadrul cimitirelor din Bu­curești. După Sfânta Liturghie, Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Epis­cop-vicar al Arhiepiscopiei Bu­cureștilor, înconjurat de un sobor de slujitori, a săvârșit slujba Parastasului la mormântul lui Mihai Eminescu și a depus o coroană de flori din partea Arhiepiscopiei Bucu­reștilor. Ierarhul a rostit și un cuvânt de în­vățătură adresat persoanelor prezente la acest moment de rugăciune și re­cu­noștință. „Veș­nica pomenire înseamnă pomenirea din generație în generație și de o astfel de pomenire au parte cei care L-au iubit pe Dumnezeu, au iubit țara, au iubit credința și semenii. Biserica îl pomenește pe Mihai Eminescu pentru că el a cinstit Biserica, fiind primul care a numit-o «mama spirituală a poporului român». El a căutat cuvintele vieții veșnice citind Scriptura, după cum ne mărturisesc unele din manuscrisele sale. Pe marginea poemului «Luceafărul» se regăsesc trimiteri la Evanghelia după Ioan, așa cum pe un Pateric aflat în manuscris în Biblioteca Academiei Române, care a aparținut Mănăstirii Agafton din ținutul Botoșanilor, s-au găsit însemnări ale sale din vremea când petrecea multe zile la această mănăstire unde se aflau și trei dintre mătușile lui. La aceeași mănăstire din ținutul Botoșanilor, care avea acum o sută și ceva de ani peste 200 de viețuitoare, s-a închinoviat și o verișoară a poetului, schimonahia Xenia, care s-a rugat mult lui Dumnezeu pentru sufletul lui Mihai Eminescu, cunoscând viața sa chinuită. De asemenea, alte mănăstiri și biserici păstrează amintirea trecerii poetului, așa cum sunt: Putna, Neamț, Văratec, Schitul Sihla, locuri frumoase care l-au inspirat, locuri unde a simțit o picătură din harul lui Dumnezeu care s-a revărsat peste el”, a spus Prea­sfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, potrivit Ziarul Lumina.

Luceafărul literaturii române, comemorat la Cluj-Napoca

Poetul Mihai Eminescu a fost comemorat la Cluj-Napoca, luni, 15 iunie 2015, în contextul împlinirii a 126 de ani de la moartea sa. Festivitățile au început la ora 10:30 în faţa Teatrului Naţional, la statuia poetului. Au luat parte la momentul omagial zeci de clujeni, scriitori, dar și autorități locale și judeţene, informează Radio Renaşterea.

Eminescu, iubitor de țară și bun creștin

În cadrul manifestării organizate de Primăria municipiului Cluj-Napoca, reprezentanții principalelor instituții publice au depus jerbe și coroane de flori, iar la final a avut loc un scurt moment poetic.

În debut, Înaltpreasfințitul Părinte Andrei, Arhiepiscopul și Mitropolitul Clujului a rostit o  rugăciune și a depus, din partea Eparhiei o coroană de flori la bustul poetului. În cadrul cuvântului Ierarhul a subliniat două dintre virtuțile pe care le-a avut marele poet Mihai Eminescu și anume iubirea față de țară și neam și faptul că a fost un bun creștin. Cea din urmă, spune părintele Mitropolit, reiese dintr-un articol de-al său publicat în revista culturală Timpul, în care subliniază importanța pe care Domnul Hristos o are pentru univers și pentru întreaga omenire.

Doar cultura îi poate salva pe români 

Președintele Uniunii Scriitorilor, filiala Cluj-Napoca, Irina Petraș a spus că este nevoie de o reîntoarcere la cultură, pentru că spune ea, doar cultura îi poate salva pe români.  „În perioada interbelică, această idee a salvării prin cultură a făcut ca în foarte scurt timp Clujul să devină un puternic centru cultural. An de an, pe 15 ianuarie, de Ziua Culturii Naționale și pe 15 iunie când se comemorează moartea lui Eminescu, ne întâlnim la statuia sa din fața Teatrului Național, sub același semn al culturii. Venim cu flori, cântece și ne bucurăm că îi putem pomeni ca pe niște aparținători. Să sperăm că ne gândim cu toții la Dulcea Românie, cu un patriotism renăscut și cu o voință de a face din nou cultura importantă pentru toți, că doar Cultura îi poate salva pe români”.

În urmă cu 126 de ani, pe 15 iunie 1889, marele poet Mihai Eminescu s-a stins din viaţă la Bucureşti, la doar 39 de ani. A fost înmormântat în Cimitirul Bellu. Tot anul acesta, pe 15 ianuarie, s-au împlinit 165 de ani de la naşterea poetului Mihai Eminescu.

„Lângă teiul nalt și sfânt”

La 15 iunie 2015, cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, în incinta Centrului Eparhial al Arhiepiscopiei Râmnicului, din Râmnicu Vâlcea, a avut loc reuniunea cultural-spirituală și artistică „Lângă teiul nalt și sfânt”, dedicată împlinirii a 126 de ani de la trecerea la cele veşnice a marelui poet naţional Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889).

În debutul evenimentului, potrivit arhiram.ro, în Catedrala Arhiepiscopală „Sfântul Ierarh Nicolae” a avut loc slujba de pomenire în memoria marelui poet, săvârșită de Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie. Răspunsurile la strană au fost date de corul psaltic al Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Nicolae” din Râmnicu Vâlcea. La slujbă au participat numeroase oficialități și personalități culturale din județul Vâlcea.

Înaltpreasfinția Sa Varsanufie, Arhiepiscopul Râmnicului, a rostit un cuvânt omagial, accentuând misiunea generației actuale de a se întoarce spre valorile autentice ale culturii și spiritualității neamului românesc. „Iubindu-l pe Eminescu fără a-i citi opera, fără a încerca să-i înțelegi scriitura, este totuna cu a nu-l cinsti. (…) Misiunea noastră a celor de astăzi este aceea de a-l face tot mai cunoscut pe Eminescu, de a face generația actuală să se întoarcă la valorile adevărate ale culturii românești, care au ținut și crescut neamul acesta”, a precizat Înaltpreasfinția Sa.

După slujba de pomenire, toți cei prezenți au mers în locul special amenajat pe platoul din incinta Centrului Eparhial, unde, în urmă cu un an, tot la inițiativa Înaltpreasfințitul Părinte Varsanufie, în cinstea poetului nepereche Mihai Eminescu, a fost plantat un tei. Aici s-a desfășurat reuniunea cultural-spirituală și artistică „Lângă teiul nalt și sfânt”, organizată de Arhiepiscopia Râmnicului și Forumul Cultural al Râmnicului.

Moderatorul reuniunii a fost conf. univ. dr. Ioan St. Lazăr, preşedintele executiv al Fundaţiei Culturale „Sfântul Antim Ivireanul” din Râmnicu Vâlcea. În calitate de organizator, prof. univ. dr. Alexandru Popescu Mihăești, președintele executiv al Forumului Cultural, a deschis seria de cuvinte omagiale. A urmat apoi prof. dr. Ion Soare, care a prezentat prima ediție râmniceană din operele lui Mihai Eminescu, „Mihai Eminescu. Scrieri esențiale”.

În continuare, momentul artistic Ofranda poeților vâlceni a încântat sufletele celor prezenți, mai mulți poeți vâlceni rostind texte și poezii din opera lui Mihai Eminescu. Au rostit versuri mai mulți membri ai Uniunii Scriitorilor: George Achim, Ilie Gorjan, Ioan St. Lazăr, Doru Moțoc, Elisabeta Novac, Ilorian Păunoiu, Felix Sima și George Voica. Au dat viață unor texte eminesciene și actorii Lidia Stratulat și Cristian Alexandrescu, de la Teatrul de Stat „Anton Pann” din Râmnicu Vâlcea. În încheiere, pe acorduri de vioară, oficialitățile locale, personalitățile culturii vâlcene, preoții și credincioși râmniceni prezenți la eveniment, au ascultat câteva romanțe pe versuri de Mihai Eminescu, în interpretarea lui Gheorghe Cărbunescu.

Iubitor de Biserică și iubit de Biserică, Mihai Eminescu a fost şi rămâne modelul românului dornic de cunoaştere şi, în acelaşi timp, fidel şi păstrător al identităţii sale.

Comemorarea poetului Mihai Eminescu la Viena

Luni 15 iunie 2015 – la împlinirea a 126 de ani de la trecerea la Domnul a poetului nostru naţional Mihai Eminescu – a avut loc la Viena, în fața bisericii ortodoxe, un eveniment religios şi cultural, prin care s-a facut un act de pomenire şi reamintire despre marele poet. După Sfânta Liturghie săvârşită în Biserica Sf. Apostol Andrei din Viena, slujba de pomenire a fost oficiată în faţa statuii lui M. Eminescu din faţa bisericii.

După intonarea imnelor naţionale ale Austriei şi României s-a savârşit slujba de pomenire pentru luceafărul poeziei româneşti de către Pr. Paroh Nicolae Dura și Pr. Emanuel Nuțu.

Coroana de flori a fost depusă la bustul poetului național de către d-na Laura Hant, președintele Asociației Culturale ”Mihai Eminescu” și dl. Harald Troch, parlamentar austriac. În cuvântul său, dl. Harald Troch a evidențiat universalitatea marelui poet român pentru că ”Mihai Eminescu nu mai este doar un poet român, ci un poet european, recunoscut de către toți cei care trăiesc în Europa”, după cum ne-a transmis pr. Emanuel Nuţu.

La comemorarea poetului național au participat circa 250 de români și invitați din Austria.

„Dintre oficialitățile participante amintim pe d-l Andrei Popov, ambasadorul Republicii Moldova la Viena, d-na Irina Cornișteanu, directorul ICR Viena și d-l Călin Țânțăreanu, locțiitorul ambasadorului României în capitala Austriei. Evenimentul festiv ne-a dat prilejul să ne apropiem de opera eminesciană, aici în faţa bisericii noastre din Simmeringer Haupststraße, stradă principală care leagă Viena de Răsărit, stradă pe care şi Eminescu a trecut când a venit la studii la Viena. S-a recitat poemul ”Luceafărul” în limba germană, s-au recitat strofe din poezii si în limba română, a fost interpretată muzică creștină pe versuri eminesciene. Formația de muzică și creație Generația Folk din Craiova, sub îndrumarea d-nei învățătoare Mădălina Amon, a susținut un concert, care a încântat publicul cu melodii pe versuri din marea operă a literaturii române. Cristofor Teodorovici Aldea, fiul regretatului și renumitului cuplu artistic Aldea și Doina Teodorovici, a interpretat celebrele doine eminesciene, iar la final, artiștii români din Viena, Andreea Chira la nai și Ruben Doran la pian, împreună cu invitata lor de la București, Eliza Manda au emoționat atmosfera cu compoziții originale și din opera muzicală românească. Astfel, s-a continuat minunat această zi închinată Sfinților Români prin aducerea aminte a celui care reprezintă atât de bine geniul creator al poporului nostru“, a precizat Pr. Emanuel Nuţu.

În seara de 26.09.2013, în prezenta a sute de romani si prieteni austrieci a fost dezvelit si binecuvântat monumentul eminescian din Viena aşezat în fața bisericii ortodoxe române, realizat la iniţiativa şi suţinerea familie Laura şi Constantin Hant, sculptat de maestrul Virgilius Moldovanu.

Sursa: http://basilica.ro/