Eveniment filatelic la Poșta Moldovei: timbre personalizate ”Misionari ortodocși români în Japonia secolului xix. Anatolie Tihai”
17:17, vineri, 29 mai, 2015 | Cuvinte-cheie: misionari ortodocși, Poșta Moldovei
În ziua de 29 mai 2015, Poșta Moldovei a emis, la comanda Asociației ”Răsăritul Românesc”, în tiraj limitat, o serie de 12 timbre poștale personalizate ”MISIONARI ORTODOCȘI ROMÂNI ÎN JAPONIA SECOLULUI XIX” care redau în două viniete diferite (vinietă 1: Monumentul Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare și Sfânt din Chișinău (sculptor – Alexandru Plămădeală), vinietă 2: Catedrala Nașterea Domnului și Clopotnița din Chișinău) imagini ale Cuviosului Anatolie Tihai, cel mai are misionar ortodox român din toate timpurile și din toate locurile.
Imaginile de pe timbre reprezintă: o încercare de icoană a Cuviosului Anatolie Românul cel ce în pământul Japoniei a strălucit executată de pictorii Ștefan Purici și Doina Spătaru din Cernăuți (și ramuri și frunze de bambus); sigla Asociației ”Răsăritul Românesc” și culorile naționale românești: roșu, galben și albastru (stânga vizuală) și drapelul Japoniei: simbolul soarelui pe fundal alb (dreapta vizuală), în partea inferioară apărând inscripția: MISIONARI ORTODOCȘI ROMÂNI ÎN JAPONIA SECOLULUI XIX. ANATOLIE TIHAI; o încercare de icoană a Cuviosului Anatolie Românul cel ce în pământul Japoniei a strălucit executată de pictorul Ion Cojocaru din Edineț (și ramuri de sakura); o fotografie a Cuviosului Anatolie făcută în Japonia, o fotografie a Cuviosului Anatolie trimisă din Japonia la București în decembrie 1887 și publicată în revista Biserica Ortodoxă Română în februarie 1888 (și numele Cuviosului în niponă alături de panglica tricoloră); o fotografie a Cuviosului Anatolie făcută la Tokio, în iunie 1888, cu ocazia Soborului ortodox pannipon condus de Sfântul Nicolae Kasatkin al Japoniei (și o imagine a muntelui Fuji); o fotografie a Cuviosului Anatolie apărută în presa japoneză în primii ani ai apostolatului său în această țară (și o hartă istorică a Japoniei, cu imaginea stilizată a soarelui – simbolul Japoniei); o încercare de icoană a Cuviosului Anatolie Românul cel ce în pământul Japoniei a strălucit executată de pictorul Pavel David din Strășeni (și o hartă istorică a Basarabiei, locul nașterii și formării Cuviosului Anatolie); o fotografie din iunie 1888 cu participanții la Soborul ortodox pannipon, la care a participat și Cuviosului Anatolie, fratele său – melodul și compozitorul Iacob Tihai și melodul și compozitorul Dimitrie Livovschi, tustrei etnici români din Basarabia și absolvenți ai Seminarului Teologic Ortodox din Chișinău); o fotografie a Cuviosului Anatolie din tinerețea sa (și numele Cuviosului în niponă); o fotografie făcută la Osaka, în anul 1882, în care Cuviosului Anatolie și melodul și compozitorul Dimitrie Livovschi apar printre misionari japonezi.
sursa cubreacov.wordpress.com