Fericită este familia creștină!

Un scriitor păgân, vestit în vremea sa, profesorul Libarius, uimit de mamele creștinilor și în mod special de mama Sfântului Ioan Gură de Aur, a exclamat: O, ce mame au creștinii! Ce mame deosebite sunt în Biserica creștinilor! Așadar, cum trebuie să fie mama și femeia creștină? Prin cumințenie și prin toate darurile cu care a fost împodobită de Dumnezeu, ea să știe să apropie și să atragă la viețuirea cea frumoasă, la viețuirea cea înaltă în Hristos. În casa părintească, mama era aceea care permanent îndemna la postire și ea atrăgea atenția mereu: măi, omule sau măi copile, vezi, s-a stins candela. Aprinde candela în casă. Și dacă nu era cineva, mergea ea imediat și o aprindea. Așadar, femeia, mama creștină are un rol deosebit în viața Bisericii și a societății noastre, a neamului nostru. Și vedeți, dragii mei, în ziua de astăzi sunt așa-zisele căsătorii de probă, care nu sunt altceva decât păcate peste păcate, curvie și preacurvie. Și câte și câte de felul acesta au apărut…

„Ei, bine, dar ce ai vrea să faci cu ceilalți? Vrei să-i omori?”

Și vedeți, mama nu mai este astăzi mama aceea sfântă, creștină. Se observă o decădere. Mamele nu mai nasc prunci la vremea potrivită. S-a vorbit despre doamna Maria Brâncoveanu, care a avut 11 copii. Cunoaștem și noi familii cu 16-17 copii. Va zice cineva: O, Doamne, chiar atâția? Ei, bine, dar ce ai vrea să faci cu ceilalți? Vrei să-i omori? Oare n-au și ei dreptul la viață, așa cum și eu, și tu, și fiecare am avut dreptul la viață? Aceia, nu? Au și ei acest drept. De aceea, fericită este mama care știe să se dăruiască și să răspândească în jurul ei lumină și bucurie. Fericită este familia creștină! Să-I mulțumim Preabunului Dumnezeu pentru acest dar: că ne-am născut creștini ortodocși. Și să ținem, știți cum, dragii mei? Să ținem cu toate forțele noastre la familia sfântă, creștină. Să-i obligăm pe cei care sunt la conducere să apere familia sfântă, creștină. Nimic să nu precupețim. Să facem tot ce ne stă în putere, cu cuvântul, cu fapta, cu rugăciunea.

Arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna