Icoana Maicii Domnului „Sporitoarea grânelor”

Bucură-te, ceea ce ne hrăneşti cu Pâinea Vieţii!

„Toată nădejdea noastră la tine o punem, Maica lui Dumnezeu, şi în necazurile noastre la sfânta ta icoană Sporitoarea grânelor cu osârdie alergăm şi, aşteptând să primim de la tine harică mângâiere şi ajutorare în vremea restriştei şi sărăciei noastre, strigăm ţie: Bucură-te, Preamare vistierie a milostivirii…!” (Icosul 8 din Acatistul Maicii Domnului „Sporitoarea grânelor”)

Icoana „Sporitoarea grânelor” („Sporitelnitsa Hlebov”) a fost pictată cu binecuvântarea Avvei Ambrozie de la Optina (10 octombrie 1891), care a avut inspiraţia de a contribui la apariţia unei Icoane inedite a Maicii Domnului.

Astfel, bătrânul stareţ şi fondator de mânăstiri, a cerut egumenei Hilaria de la mânăstirea Bolkov în 1890 să-i trimită o Icoană în care Maica Domnului să fie reprezentată pe norii cerului, cu mâinile întinse spre binecuvântare, iar la picioarele ei să se afle un câmp de secară, pe jumătate legat în snopi. Dacă pentru prima parte a Icoanei, cu Maica Domnului pe nori, Sfântul Ambrozie a avut ca model o Icoană a Tuturor Sfinţilor din mânăstirea Bolkov, pentru partea de jos a Icoanei nu exista un model prealabil. Grânele binecuvântate sunt, deci, cu totul originale.

Nu întâmplător Avva Ambrozie a dorit apariţia şi popularizarea rapidă a acestei Icoane. De mic, cinstea în mod deosebit sărbătorile Maicii Domnului, prin priveghere de toată noaptea, participare la sfintele slujbe şi înteţirea rugăciunilor pe parcursul întregii zile.

Icoana „Sporitoarea grânelor” a fost dăruită de Sfânt mânăstirii de maici Kazan din satul Şamordino, provincia Kaluga (închinată Icoanei Maicii Domnului „Kazan”), unde el s-a retras în ultimul an de viaţă. Aşa se putea şi închina Icoanei, pe care a considerat-o de la început ca ajutătoare a celor ce muncesc, spre a-şi vedea rodul muncii. Stareţul Ambrozie s-a preocupat de stabilirea unei date de pomenire a Icoanei „Multiplier of Wheat”, la 15 octombrie, ca şi de întocmirea unui Acatist al Icoanei, căruia i-a compus un refren deosebit:

„Bucură-te, Ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine! Dă-ne şi nouă, nevrednicilor, roua harului tău şi arătată fă milostivirea ta!”
Mai mult, s-a îngrijit de realizarea mai multor copii ale Icoanei, pe care le-a trimis atât fiilor săi duhovniceşti din alte mânăstiri, cât şi în lumea laică. Bolnav, la pat, el asculta Acatistul Icoanei „Sporitoarea grânelor” („Спорительница хлебов”), cântat de măicuţe. După cum precizează textul Acatistului, cererile credincioşilor înaintea acestei Icoane nu se limitează la pâinea zilnică şi la îndestularea pământească, ci se continuă cu „roua harului” şi „Pâinea Vieţii”.

Prima minune săvârşită de Icoană s-a întâmplat cu puţin timp înainte de moartea Bătrânului Ambrozie, în 1891, când Rusia trecea printr-o foamete, datorată în special manei grânelor (îndeosebi a secarei). Însă, în mod miraculos, ţinutul Kaluga şi terenurile mânăstirii Şamordino au fost ferite de dezastru, aflându-se chiar în prosperitate.

O copie a Icoanei, trimisă de un ucenic al Sfântului Ambrozie, către mânăstirea Piatniţa (ţinutul Voronezh), s-a dovedit şi ea făcătoare de minuni, întrucât seceta şi foametea au fost stopate odată cu venirea Icoanei în ţinut şi cu o slujbă de cerere înaintea acesteia.

O altă minune a fost considerat şi faptul că Sfântul Ambrozie a trecut la Domnul în data de 10 octombrie, fiind înmormântat pe 15 octombrie, în ziua stabilită de el spre cinstirea Icoanei „Sporitoarea grânelor”.

Înainte de a muri, Avva a fost întrebat: „Părinte, cui laşi mânăstirea, dacă pleci?” „Împărătesei Cerului”, a răspuns.
„…Pe săraci şi nevoiaşi hrăneşte-i, bătrâneţile sprijină-le, pe copii creşte-i şi pe toţi înţelepţeşte-i să strige fără încetare către Domnul: Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi!” (din rugăciunea Acatistului Maicii Domnului „Sporitoarea grânelor”, a cărei Icoană este cinstită în Biserica Ortodoxă Rusă la 15 octombrie)