Împotriva curentului. Botezul unui intelectual în Rusia sovietică

Danion Vasile: De obicei, în lumea duhovnicească sunt luate în considerare patru tipuri de repere în viaţă: părinţii îmbunătăţiţi, clericii (ierarhi, preoţi sau diaconi), oamenii simpli dar „săraci cu duhul” şi teologii – fie ei mireni sau nu.

Cartea de faţă propune încă un reper – şi anume cel al cărturarului creştin. Cărturar care, deşi nu este teolog prin formare, este teolog prin faptul că este un mădular viu al Bisericii.
Este impresionant să auzi un ieromonah vorbindu-ţi despre vindecări sau demonizări. Dar poate fi la fel de impresionant să auzi vorbind despre acelaşi gen de subiecte pe un cărturar cu o aleasă pregătire intelectuală. Şi prin aceasta mărturia de faţă are o savoare aparte…
Interviurile care urmează nu sunt nişte interviuri standard. Sunt nişte taifasuri, nişte momente în care doi prieteni stau de vorbă – şi unul îşi deapănă amintirile. Am avut ideea de a purta aceste discuţii în faţa unui reportofon mai ales pentru că Benedict Ciubotaru este unul dintre intelectualii cei mai valoroşi pe care i-am întâlnit în viaţa mea. În ziua de astăzi, un intelectual este considerat valoros dacă intră în graţiile elitei, dacă este politically correct. Or, Benedict refuză o astfel de recunoaştere.
Am fost impresionat văzându-l vorbind în diferite ipostaze – prima dată, în 2007, la un Simpozion despre globalizare organizat la Chişinău de Mitropolia Moldovei. Am fost impresionat mai apoi văzându-l cum se ocupă de tinerii din Chişinău, dornici să afle mai multe despre Biserică şi despre istoria neamului românesc. Am fost impresionat auzindu-l vorbind pe diferite teme – părându-mi-se că ascult emisiuni de specialitate la radio sau la TV. Nu ştiu dacă se poate spune despre Benedict că este o enciclopedie – dar o mică enciclopedie este cu siguranţă. Valoarea sa constă, însă, nu în suma cunoştinţelor acumulate, ci mai ales în faptul că este un cărturar care a reuşit să treacă toate cunoştinţele sale prin filtrul credinţei în Hristos.
I-am luat aceste „interviuri” cu mare emoţie, încercând să îl conving să îşi deschidă sufletul pentru a ne povesti viaţa sa. Cred că este foarte important să ne dăm seama că fiecare drum spre Biserică e o minune. Iar botezul lui Viorel Ciubotaru, care a devenit Benedict, e o mărturie binecuvântată…

Descarcă cartea în format PDF