În Duminica a IV-a după Paști PS Siluan, Episcopul Orheiului, a liturghisit la Catedrala Mitropolitană din Chișinău

În Duminica a IV-a după Paști, cu binecuvântarea Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe din Moldova, Înaltpreasfințitul Mitropolit Vladimir, Preasfințitul Siluan, Episcop de Orhei, Vicar mitropolitan, a săvârşit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala Mitropolitană „Nașterea Domnului” din Chișinău. Preasfinței Sale i-a coliturghisit soborul de slujitori ai Catedralei.

Perioada bucuriei pascale se prelungeşte din Săptămâna Luminată până la sărbătoarea Înălţării Domnului. Toate duminicile din această perioadă au în centru pe martorii Învierii Domnului şi evenimentele petrecute în timpul activităţii mesianice a Mântuitorului Iisus Hristos din perioada sărbătorii iudaice a Cincizecimii: „Astfel prăznuim pe Toma şi pe mironosiţe, spre dovedirea Învierii lui Hristos din morţi; iar celelalte, petrecute până la ­Înălţare, le prăznuim fiindcă au fost săvârşite în chip deosebit în timpul prăznuirii de către iudei a Cincizecimii” (Sinaxarul din Penticostar la Duminica a 4-a după Paşti).

În Evanghelia Duminicii a 4-a după Paști, numită Duminica Slăbănogului, Mântuitorul Iisus Hristos vindecă pe un om afectat de paralizie, la scăldătoarea Vitezda. Bolnavul se afla în această stare de 38 de ani și nădăjduia că va sosi o zi în care va putea intra primul în miraculoasa scăldătoare a cărei apă devenea tămăduitoare prin tulburarea ei de către îngerul Domnului. Nădăjduia că într-o zi va ajunge şi el în atenţia lui Dumnezeu, adică se va găsi cineva care să-l arunce şi pe el, înaintea altora, în apa vindecătoare. Întrucât tulburarea apei nu se întâmpla la zile cunoscute, nimeni nu ştia când va fi, era foarte greu să fie primul într-o „competiţie a egoismului” care a pustiit sufletele celorlalți, unde fiecare se gândea numai la el: „Nu am om care să mă arunce în scăldătoare când se tulbură apa, și totdeauna altul o ia înaintea mea până când ajung eu”.

Slăbănogul de la Vitezda s-a dovedit a fi un veteran al aşteptării (38 de ani de sufe­rință), al răbdării, al tăcerii smerite, dar mai ales al nădejdii în Dumnezeu. El este un model de nădejde neîmpuţinată și un exemplu de biruinţă a răbdării: „Prin răbdarea voastră veţi câştiga sufletele voastre” (Luca 21, 19).

Mântuitorul Hristos nu vindecă doar oameni, El vindecă omenirea, pentru că anume pentru aceasta a venit! Să dăruiască vindecarea ca arvună a Învierii.

„Mai bine este a te încrede în Domnul, decât a te încrede în om.“ 

Sursa: https://manastireacurchi.md