În Duminica a XIV-a după Cincizecime, ÎPS Mitropolit Vladimir a liturghisit în Catedrala mitropolitană „Nașterea Domnului”

În Duminica a XIV-a după Cincizecime, 18 septembrie 2022, Întâistătătorulu Bisericii Ortodoxe din Moldova, Înaltpreasfințitul Mitropolit Vladimir, a săvârșit Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie în Catedrala mitropolitană „Nașterea Domnului” din municipiul Chișinău, în prezența credincioșilor veniți pentru a primi hrana  ziditoare de suflet din înțelepciunea Sfintei Evanghelii.

Alături de Mitropolit au înălțat rugăciuni: Protoiereul mitrofor Vadim Cheibaș, Secretar mitropolitan și clericii Catedralei centrale a Capitalei.

La Sfânta Liturghie a fost citită Pericopa Evanghelică de la Sfântul Evanghelist Matei (cap. 22, vs. 2-14) care ne prezintă Pilda nunţii fiului de împărat.

Evanghelia Duminicii a XIV-a după Cincizecime conține mai multe învățături referitoare la taina mântuirii lumii în Domnul Iisus Hristos, la taina Bisericii și a vieții creștine. Împăratul care face nuntă pentru fiul său este Însuși Dumnezeu Tatăl. Fiul de împărat este Iisus Hristos Domnul. Nunta este Împărăția lui Dumnezeu. Mireasa este Biserica, adică mulțimea oamenilor chemați la mântuire, care răspund prompt chemării și se îmbracă în haina de nuntă a credinței și a vieții creștine.

Dumnezeu cheamă la bucuriile Împărăției pe toți oamenii, indiferent de modul în care sunt cata­logați, buni sau răi, fiecare având un potențial dumnezeiesc așezat în fire încă de la ză­mislire. Chemarea dumnezeiască asumată de om în toată libertatea poate să transfigureze, să-l facă să se înveșmânteze cu haina luminoasă a asemănării cu Dumnezeu. Această revenire în fire trebuie să se manifeste ca răspuns la chemare, astfel încât participarea noastră la Taina Bisericii să fie înveșmân­tată în haina strălucitoare a entuziasmului și statorniciei în creștere duhovnicească.

În zilele noastre este mai important ca oricând ca fiecare creș­tin să-și asume participarea implicată la Nunta fiului de Împărat. Fiecare dintre noi trebuie să înțeleagă consecințele înveș­mân­tării în Hristos, într-o lume în care oamenii se poartă ca și cum Dumnezeu nu ar exista. Vădirea în noi a asemănării cu Dumnezeu prin participarea conștientă și implicată la viața Bisericii face ca Biserica însăși să fie receptată de către societate ca un factor de dinamism, pacificator și roditor prin faptele care îl dovedesc pe Hristos lucrător în lume.

Să ne ajute Bunul Dumnezeu să ne pregătim haina noastră de nuntă cerească, pregustată acum în Sfânta Euharistie, să o curățim de răutatea păcatelor prin pocăință, prin spovedanie, să o luminăm prin rugăciune, prin împărtășirea cu Sfintele Taine, prin bunătatea milosteniei, a ajutorării săracilor, bolnavilor, orfanilor, bătrânilor, a tuturor celor pe care Dumnezeu îi cheamă la mântuire, chiar dacă ei nu se consideră niciodată vrednici de o cinste atât de mare.

Sectorul Sinodal Comunicare Instituțională și Relații cu Mass-media, www.mitropolia.md