Ionuț Țene: BORu va canoniza martirii anticomuniști și un mucenic român
15:58, miercuri, 27 iulie, 2016 |
CHIȘINĂU, 27 iulie – Ortodox.md – Sunt deja arhicunoscute cercetările teologice privind canonizarea sfinților martiri și mucenici ruși din perioada comunistă. Biserica Ortodoxă rusă, începând din anul 1988, a canonizat peste 2500 de mucenici ruși uciși în chinuri de către bolșevici și NKVD/KGB. Azi, în Rusia este o evlavie fără precedent și autentică față de martirii anticomuniști și lupta lor pentru păstrarea credinței întru Hristos, atunci când zeci de milioane de ruși albi au fost asasinați sau închiși în lagăre de către sovietici, care făceau afaceri prospere cu companiile și băncile americane sau britanice, între anii `30 și `60 ai secolului trecut, scrie editorialistul Napoca News, Ionuț Țene.
Acesta arată că după 1988, când situația politică s-a relaxat în URSS și Rusia a putut să revină la vechile valori tradiționale și creștine, scăpând de ocupația sovietico-bolșevică, a început un proces de recuperare a memoriei maritrilor anticomuniști.
”Mai nou, Biserica Ortodoxă rusă a impus la ora de religie un Manual al sfinților mucenici anticomuniști ruși. Elevii ruși învață la școală pilde despre jertfa sfinților ruși împotirva bolșevismului, sovietismului, KGB-ului și URSS, deși încă mulți români îi mai confundă pe ruși cu regimul sovietic (în interesul cui?), care nu avea nicio legătură cu Rusia albă. Chiar zilele trecute Moscova a mai făcut un pas către recunoașterea ierarhilor ortodocși români ca sfinți. Recent, în cadrul ședinței Sfântului Sinod din 15.07.2016 (ziua pomenirii Sf. Binecredincios Ștefan cel Mare), în urma raportului PS Pancratie, Episcop de Troițk, Președintele Comisiei Sinodale pentru Canonizarea Sfinților, la cererea ÎPS Mitropolit Vladimir și a Sinodului Bisericii Ortodoxe din Moldova, au fost luate în unanimitate următoarele decizii: Extras din Condica № 68 – 1. Canonizarea Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni (1746-1821). 2. Ziua de pomenire a Mitropolitului basarabean Gavriil Bănulescu-Bodoni a fost stabilită ziua trecerei sale la cele veșnice 30 martie (12 aprilie)”, subliniază editorialistul.
Toate aceste gesturi ale Bisericii ortodoxe ruse nu sunt întâmplătoare, ele converg către o ofensivă ortodoxă în spațiul răsăritean. Ca autor a unei ”biografii teologice” a lui Valeriu Gafencu, ”Sfântul Închisorilor” cum l-a numit monahul de la Rohia, știu foarte bine reticența ierarhiei noastre de a asuma canonizarea mucenicilor anticomuniști. Am primit sprijin de a scrie, publica și promova ”biografia teologică” a mucenicului anticomunist Valeriu Gafencu doar de la preoți simpli, călugări izolați și mireni implicați în viața parohială. Nu am niciun semnal, dar nici unul, deși am organizat vreo cinci lansări ale ”biografiei teologice”, de la înaltul cler că ar fi interesat de repunerea în discuției a problematicii canonizării Sfințiilor Închisorilor.
Editorialistul se arată încrezător că până la urmă Sfântul Sinod al BOR își va întoarce fața către Sfinții Închisorilor și îi va canoniza.
”Între timp, Mitropolia Moldovei a încheiat dosarul de canonizare a lui Valeriu Gafencu și a fost trimis spre examinare la Patriarhia Moscovei. În câțiva ani e posibil, ca să trăim o paradigmă paradoxală: Valeriu Gafencu, un Sfânt al închisorilor român să fie canonizat de Biserica Ortodoxă rusă, nu de Biserica Ortodoxă Română. În același timp, prin canonizarea lui Valeriu Gafencu de către Biserica Ortodoxă rusă, implicit prin reciprocitatea comuniunii bisericilor surori pan-ortodoxe, se va include în sinaxarele BOR pentru a fi celebrat la toate nivelurile religioase, cel supranumit ”Sfântul Închisorilor” de către Nicolae Steinhardt”.