La USM s-a desfășurat Simpozionul „Spiritualitate şi cultură în spaţiul pruto-nistrean”

În perioada 25 și 26 octombrie, Universitatea de Stat din Moldova a găzduit cea de-a IV-a ediție a Simpozionului științific internațional „SPIRITUALITATE ŞI CULTURĂ ÎN SPAŢIUL PRUTO-NISTREAN ÎN SECOLELE XIX-XX”
(200 de ani de la publicarea în limba română a BIBLIEI editată la Sankt Petersburg).

Evenimentul a fost organizat de către Facultatea de Istorie și Filosofie, în parteneriat cu capela ”Întâmpnarea Domnului” din cadrul Universității de Stat din Moldova.

Simpozionul se desfășoară o dată la doi ani și abordează diverse aspecte de istorie bisericească autohtonă. În acest an, când se împlinesc două veacuri de la tipărirea Bibliei de la Sankt Peteresburg, a fost propusă o temă legată de evenimentele ce s-au desfășurat în acea perioadă, în special în timpul păstoririi Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni.

Simpozionul a început vineri, 25 octombrie, în sala de conferințe din fostul sediu al Seminarului Teologic din Chișinău (actualmente blocul II, USM), anunțându-și participarea circa 40 de cercetători, slujitori și doctoranzi.

În partea oficială a simpozionului au venit cu mesaje de salut invitații speciali:
Prof.univ.dr.hab. Violeta Cojocaru, prorector, care s-a referit la necesitatea întrunirilor cu caracter istorico-bisericesc, menționând locul și importanța Sf. Scripturi pentru istoria și cultura civilizației europene.

Prof.univ.dr.hab. Ion Eremia, șef Departament Istoria românilor, universală și arheologie, a salutat pe cei prezenți din partea organizatorilor, vorbind despre contribuțiile mai multor cercetători în recuperarea trecutului Bisericii.

Lect.univ. Igor Bercu, prodecan, împărtășind din frumoasa colaborare stabilită cu mai mlte centre universiare și de cercetare pe filiera culturii și spiritualității noastre creștine.

Pr.drd. Nicolae Ciobanu, consilier cultural al Mitropoliei Moldovei, care a transmis mesajele de salut ale Mitropolitului Vladimir și Episcopului Ioan al Sorocii, în care se menționează:

”Analizând bibliografia cu caracter creştin în ultimele două decenii din spaţiul pruto-nistrean, descoperim tot mai multe studii ce ne prezintă spiritualitatea și cultura neamulului, istoria sfintelor locaşe şi aşezăminte, personalităţi și evenimente marcante ale vieții bisericeși. De rând cu numeroasele publicaţii periodice bisericeşti, au fost tipărite cărţi de slujbă şi de zidire duhovnicească, studii despre biserica neamului. Or, se simte nevoia unei comunicări mai viabile în mediul academic universitar, ce ar repune elementul religios şi contribuţia Bisericii ce le-a avut pe parcursul veacurilor în viaţa socială. De aici şi numeroasele încercări de a organiza diverse conferinţe tematice, ce pun în lumină şi valoare principalele aspecte ale vieţii ecleziale din Basarabia istorică.”

A urmat sesiunea plenară, moderată de către pr.conf.univ.dr. Octavian Moșin. Aici și-au prezentat lucrările:
Andrei Eşanu, acad., Valentina Eşanu, dr., Institutul de Istorie din Chișinău, BIBLIA DIN 1819 ÎN SPAȚIUL ETNIC ȘI CULTURAL ROMÂNESC.

Nicolae Fuştei, cercet. şt, dr Institutul de Istorie din Chișinău, FILIALA DIN CHIŞINĂU A SOCIETĂȚII BIBLICE IMPERIALE ȘI BIBLIA DE LA SANKT PETERSBURG.

Pr. Nicolae Ciobanu, drd., Universitatea de Stat din Moldova, SOSIREA MITROPOLITUL GAVRIIL BĂNULESCU-BODONI LA IAȘI ȘI NUMIREA LUI ÎN FUNCȚIE DE EXARH AL MOLDOVEI, VALAHIEI ȘI BASARABIEI.

A urmat sesiunea de comunicări, printre care pot fi menționate următoarele:

Dinu Poştarencu, cercet. şt. coord. dr., Institutul de Istorie dn Chișinău, DIFUZAREA BIBLIEI DIN 1819.

Teodor Candu, cercet. șt. coordonator, dr., Institutul de Istorie dn Chișinău, ASPECTE DIN OPERA DUHOVNICULUI ANDRONIC POPOVICI CU PRIVIRE LA VIAȚA ȘI ACTIVITATEA IEGUMENULUI THEOFAN CRISTEA ÎNTEMEIETORUL MĂNĂSTIRII NOUL NEAMȚ.

Igor Cereteu, conf.univ.dr. Institutul de Istorie dn Chișinău; Pr. Octavian Mosin, conf. univ.dr. Universitatea de Stat din Moldova, BIBLIOTECA MĂNĂSTIRII JAPCA. ISTORIE PRIN CĂRȚI ȘI ÎNSEMNĂRI.

Ion Negrei, cercet. șt. dr., Institutul de Istorie dn Chișinău, BISERICA DIN BASARABIA PE CALEA UNIRII CU BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ (1917-1920).

Diana Ețco, dr., Institutul de Istorie dn Chișinău, EXPERIENTA INSTRUCTIV-EDUCATIVA A SISTEMEI DE INVATAMANT TEOLOGIC CA PARTE COMPONENTĂ A SISTEMULUI ISTORICO-CULTURAL DIN BASARABIA.

Pr. Mihail Bulmaga, drd., Universitatea de Stat din Moldova, BISERICA ORTODOXĂ ȘI REVOLUȚIA DIN 1905: REALITĂȚI ȘI REVENDICĂRI.

Serghei Crudu, drd., Universitatea din Cluj-Napoca, România, ISAGOGIE ȘI EXEGEZĂ LA PSALMUL 8.

În cea de-a doua zi a simpozionului au fost prezentate următoarele comunicări:
Ion Eremia, prof. univ. dr. hab., Universitatea de Stat din Moldova, EDUCAȚIA ATEISTĂ LA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA ÎN ANII 80 AI SECOLULUI XX.

Ion Valer Xenofontov, conf. univ. dr., Universitatea de Stat din Moldova, MĂNĂSTIREA JAPCA – CENTRU SPIRITUAL ȘI DE CULTURĂ.

Pr. Mihail Tihonov, masterand, Universitatea de Stat din Moldova, MANUSCRISELE DE LA QUMRAN ȘI IMPORTANȚA LOR PENTRU STUDIUL SFINTEI SCRIPTURI.
Pr. Grigore Costin, lect.univ.dr., Academia de Teologie Ortodoxă din Moldova, REVISTE TEOLOGICE ÎN RUSIA SECOLULUI XIX.

Lucrările conferinței vor fi incluse într-un volum, care va fi editat către finele anului curent. Totodată, participanții au stabilit două întruniri ștințifice pentru anul 2020.

A consemnat pr. Octavian Moșin