Doamne, am greşit, mă rog, iartă-mă…
12:30, miercuri, 11 martie, 2015 | Cuvinte-cheie: duhovnic, dumnezeu, glas, odihna, păcate, patimi, pocăinţă, satana, sfanta scriptura, Starețul Dionisie
Vezi cum scrie Sfânta Scriptură? S-a pogorât din Sfânta Treime Cuvântul lui Dumnezeu şi s-a întrupat pentru că ne iubeşte. Vezi?! Dumnezeu ne iubeşte foarte mult şi oricât am fi de depărtaţi de El, îi pare foarte rău când n-ascultăm glasul Lui şi ascultăm glasul ispititorului. Toate patimile care ne luptă nu sunt ale noastre, sunt ale Satanei. Satana e duh rău. Satana aruncă în sufletul şi în cugetul nostru gânduri rele şi dacă ne biruiesc gândurile cele rele, facem voia Satanei.
Lui Dumnezeu îi pare rău că ne depărtăm de El şi de aceea ne spune mereu: “Veniţi către Mine, toţi cei osteniţi şi însărcinaţi cu păcate, cât de multe să fie, că nicăieri nu veţi avea odihnă decât la Mine”.
Cu toate că greşim, greşeşte omul, dar trebuie să ne pocăim. Vezi cât e de bun Dumnezeu? O lăsat, prin smerita cugetare, că dacă ne ducem la Sfânta Biserică şi găsim pe duhovnic acolo, în faţa icoanei Mântuitorului, şi îi spunem că am păcătuit înaintea lui Dumnezeu, tot atuncea te iartă Dumnezeu, că Dumnezeu s-a pogorât pentru păcătoşi. Îi spunem preotului ca şi cum i-am spune lui Dumnezeu. Preotului îi spunem, dar lui Dumnezeu îi mărturisim. Dumnezeu ştie ce am făcut, dar dacă nu scoţi tu din inima, din sufletul tău: “Doamne, am greşit, am făcut cutare, cutare, mă rog, iartă-mă”, dacă nu ne ducem şi nu ne smerim, apoi deodată nu mai este viaţă viitoare, n-o mai putem căpăta, şi atunci e vai de capul nostru.
Din Stareţul Dionisie – Duhovnicul de la Sfântul Munte Athos, Editura Prodromos, 2009, p. 147-148