Mănăstirea Agapia – singura așezare monahală din România care poartă numele de “dragoste creștină”

Adresa: sat Manastirea Agapia, com. Agapia, jud. Neamt, cod postal 617010

Tel: 0233244736

Hramul manastirii Agapia: “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” – 8 noiembrie

Manastirea Agapia este o manastire ortodoxa de maici, situata la 9 km de orasul Targu Neamt, la 43 km de orasul Piatra Neamt si la aproximativ 7 km de DN 15 C, la o altitudine de 480 m. Asezamantul monahal de la Agapia este format din 2 complexe de cladiri: Agapia Veche, ce a fost ridicata in anul 1585 de Petru Schiopul si Agapia Noua, construita din banii Hatmanului Gavril in anul 1642, fratele domnitorului Vasile Lupu si refacuta de domnitorul Sutu dupa incendiul din 1821.

Drumul catre Agapia Veche este deosebit de pitoresc si multi pelerini il fac pe jos, cantand prin padure. Pictata de catre Nicolae Grigorescu in anul 1858, manastirea Agapia devine o veritabila bijuterie arhitecturala care imbina caracteristici ale stilului bizantin cu stilul neoclassic si cu arta romaneasca.

Manastirea Agapia – scurt istoric
Asezata pe valea paraului Agapia – Topolita, la poalele culmii Magura, langa Manastirea Varatec, Manastirea Agapia este singura asezare monahala ortodoxa din Romania care poarta numele de “dragoste crestina”, provenind din grecescul “agapis”. Manastirea, cat si zona care o inconjoara, a preluat numele de la calugarul Agapie, care in secolul al XIV-lea a construit, in aceasta zona a Neamtului, o bisericuta din lemn. Prima mentiune documentara care delimiteaza mosia Manastirii Agapia de cea a Manastirii Neamt s-a facut prin Hotarnica lui Ilies Voda in 1437.

Primii ctitori voievozi ai sfintei Manastiri Agapia sunt Petru Rares si Elena Doamna, amintiti in Vechiul Pomelnic de la manastire, prin grija carora s-a construit prima biserica de piatra. Totodata, o inscriptie aflata in pronasul bisericii mari de la Agapia din Vale mentioneaza pe Petru Schiopul si Ruxandra Doamna ca fiind intaii ctitori domnesti, in anul 1585. Datorita terenului instabil pe care s-a construit biserica si a spatiului de extindere limitat, in jurul anilor 1600, o parte din calugari s-au mutat in vale unde au construit o mica biserica in jurul careia s-a dezvoltat Manastirea Agapia de astazi, cunoscuta si sub numele de Agapia Noua, Agapia din Vale sau Agapia Mare care este urmasa Agapiei Vechi.

Proiectata de catre arhitectul Ionasc Ctisi, biserica din incinta Manastirii Agapia a fost construita din piatra si caramida, dupa un plan treflat, cu turla pe naos, intre 16 octombrie 1642 si 3 septembrie 1644, in timpul domnitorului Vasile Lupu si pe cheltuiala Hatmanului Gavriil si a sotiei sale Liliana. Intre anii 1644 – 1647 s-au construit chiliile ce formeaza incinta manastirii, iar la rasarit clopotnita, constructie masiva din piatra de granit.

Slujba de sfintire a Manastirii Agapia a fost oficiata de catre Mitropolitul Varlaam Motoc inconjurat de un sobor de preoti si calugari la data de 12 septembrie 1647, la care au participat si domnitorul Vasile Lupu cu toata boierimea Moldovei. Pentru ziua sfintirii, fratele domnitorului Vasile Lupu, hatmanul Gavriil, a comandat si donat bisericii de la Agapia o Evanghelie imbracata in ferecaturi de aur, scrisa pe pergament si decorata cu portretele evanghelistilor in miniatura, precum si o cruce cu opt brate imbracata in argint aurit, filigranat pe care sunt sculptate cele douasprezece praznice mari de peste an.

Initial, Manastirea Agapia a fost locuita de calugari, dar in anul 1803, mitropolitul Veniamin Costache o transforma intr-o manastire de maici. Prima stareta a manastirii Agapia a fost sora mitropolitului, schimonahia Elisabeta Costache, care a construit pe latura de sud a cladirii paraclisul sfintit in anul 1847 si care are ca hram principal “Nasterea Maicii Domnului”.

De-a lungul secolelor Manastirea Agapia a suferit numeroase jafuri, distrugeri si incendii, dar a fost intotdeauna refacuta si consolidata. Intr-o pisanie a manastirii este mentionat faptul ca aceasta a suferit un incendiu in anul 1821 si cu ajutorul domnului Ioan Sandu Sturza Voievod, a Prea Sfintitului Mitropolit al Moldovei, Chirio Chir Veniamin Costache si a surorii Preasfintiei Sale maica Elisabeta schimonahia s-a refacut manastirea.

Patrimoniul Manastirii Agapia
In anul 1858 interiorul bisericii de la Agapia a fost pictat de catre Nicolae Grigorescu care, desi avea doar 18 ani, a reusit sa realizeze o remarcabila suita de compozitii murale si de ioane pline de miscare, realism si lumina. Pictorul a imbinat cu success traditia bizantina cu stilul neoclassic si cu arta romaneasca. Inspirandu-se pentru compozitii din marii mesteri ai Renasterii, Grigorescu a folosit modele vii, alese cu multa grija, pentru a realiza portretele sale.

Astfel, pe usa stanga a altarului, a pictat Icoana Sfantului Gheorghe in picioare, inspirandu-se din sculptura lui Donatello din Florenta, iar pentru a realiza pe prorocul Daniel, din stanga registrului de sus al tampei, si-a facut autoportretul. Pictura Manastirii Agapia are o deosebita valoare artistica deoarece este dominata de un suflu puternic realist, de autenticitate, de viata. Capodopera lui Grigorescu la Manastirea Agapia este reprezentata de trei tablouri si anume: Portretul Sfantului Gheorghe de pe usa altarului, Intrarea in Ierusalim si Maica Domnului cu Isus in brate. Isus Pancocrator este pictat in cupola boltei naosului, tronand pe un curcubeu, care pune in evidenta tricolorul romanesc. Tablourile Apostolilor Petru, Andrei, Pavel si Ioan, de pe cilindrul boltii, intre patru ferestre au la baza o maniera picturala cu pasta uleioasa ingrosata si linii sigure.

Sfintii lui Grigorescu de la Manastirea Agapia sunt unici – deosebiti. Atat de deosebiti incat au facut subiectul multor scrieri apartinand unor scriitori celebri. Dar sa citesti despre ei nu e de ajuns. Trebuie sa vii aici la Manastirea Agapia pentru a simti frumusetea dumnezeiasca a picturii, simplitatea liniei, perfectiunea proportiei si a formei. Liniste. Acesta este sentimentul pe care il vei avea cand vei fi in fata peretilor decorati de Grigorescu – in fata icoanelor. Vei vorbi in soapta, nevrand parca sa deranjezi ceva din perfectiunea creata acum 150 de ani. Iar la plecare vei simti un regret pe care il vei alina numai cand te vei reintoarce.

Nicolae Grigorescu a infiintat Atelierul de pictura de la Agapia, scoala unde s-au format calugaritele care aveau inclinatii artistice. Astazi, maicutele care picteaza au abandonat stilul realist al marelui pictor, realizand picturi cu influente bizantine.

In prezent, dintre toate manastirile ortodoxe de calugarite din Romania, Manastirea Agapia Noua are cel mai mare numar de maicute la care se adauga efectivul Seminarului Teologic Monahal « Cuvioasa Paraschiva » de fete, infiintat in vremea patriarhului Iustinian Marina, unic intre manastirile din Moldova. Satul manastiresc este deosebit de pitoresc in orice anotimp. Vara, casele sunt pline cu flori multicolore iar iarna ulitele Agapiei sun pline de zapada arunca o nota arhaica asupra locului.

La sfanta Manastire Agapia gasim o impresionanta colectie muzeala de arta medievala si religioasa dar si o biblioteca care cuprinde carti si manuscrise vechi. Casa memoriala Alexandru Vlahuta se afla in spatele manastirii si poate fi vizitata. Pe drumul foerstier ce ocoleste casa memoriala Al Vlahuta se poate ajunge direct prin padure la manastirea Sihla (cunoscuta pentru pestera unde a trait aproape 40 de ani Sf Teodora) si apoi la manastirea Sihastria (loc de pelerinaj pentru mormantul preotului Cleopa Ilie si preotului Paisie Olaru).