Mănăstirea Govora – una dintre cele mai vechi mănăstiri din Țara Românească

Manastirea Govora este un vechi asezamant monahal, amplasat la poalele dealului Cosul Mare, pe raza comunei Mihaesti, la 6 kilometri distanta de Baile Govora si la 18 kilometri de municipiul Ramnicu Valcea. Manastirea constituie un monument arhitectonic medieval de o rara frumusete.

Manastirea Govora este o manastire de maici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, una dintre cele mai vechi manastiri din Tara Romaneasca, precum si un monument arhitectonic medieval de o rara frumusete.

Numele acestei manastiri – Govora – vine de la cuvantul slavon „gavariti”, care se traduce „a vorbi”, „a spune”, sau „izvor”, „murmur de izvor”, ori din dialectul traco-dac, inseamnand „adancitura”, vale cu multe izvoare.

Manastirea Govora – scurt istoric

Ridicata partial in secolul al XIV-lea si al XV-lea, sub domnia lui Vlad Dracul, Manastirea Govora este una dintre cele mai vechi manastiri din Tara Romaneasca. Fiind pustiita de boierul Albu cel Mare, in vremea domniei lui Vlad Tepes (1448-1476), manastirea a fost refacuta de Vlad Calugarul si Radu cel Mare, intre anii 1492-1496.

Intre anii 1640-1645, domnitorul Matei Basarab repara in intregime manastirea, in vederea instalarii tiparnitei pe care i-o daruise, la cererea sa, cu mesteri cu tot, mitropolitul carturar, roman de origine, Sfantul Petru Movila de la Kiev.

Sfantul domnitor Constantin Brancoveanu, prin Ieromonahul Paisie, staretul manastirii Govora, face renovarea si completarea ansamblului monahal cu clopotnita si cladirile de pe latura stanga si de nord. Trapeza manastirii a fost adaugata complexului in anul 1775.

In data de 20 iulie 1959, regimul comunist, printr-un act arbitrar, modifica statutul Manastirii Govora, transformand-o in manastire de maici, prin aducerea aici a 21 de calugarite, de la Manastirea Bistrita de Valcea, in frunte cu stareta acestora, Evghenia Racovita (1959-1964).

Restaurat integral intre anii 1958-1969, ansamblul Manastirii Govora a suferit deteriorari in urma cutremurelor din anii 1977 si 1986, dupa care au inceput alte lucrari de renovare.

Manastirea Govora – arhitectura

Intrarea in incinta manastirii se face pe sub turnul clopotnita, etajat pe patru nivele, avand o inaltime de aproximativ 15 metri si o grosime a zidurilor de circa doi metri. Incinta manastirii este de forma poligonala, aproape trapezoidala, avand lungimea, pe axul est-vest de 60 de metri, cu latura vestica masurand 67 de metri si cea estica 30 metri.

Incinta manastirii este incadrata de un puternic zid exterior, pe care sunt situate incaperile folosite drept chilii, precum si beciurile de suprafata. Chiliile sunt dispuse pe doua niveluri, un parter suprainaltat si un etaj, acesta din urma fiind adaugat in secolul al XIX-lea.

Sapaturile arheologice, efectuate in manastire si in jurul acesteia, au aratat sase faze de extindere a incintei, in cea de la mijlocul secolului al XVII-lea functionand si tipografia lui Meletie Macedoneanul.

Biserica centrala a manastirii, inchinata Maicii Domnului, praznuind ca hram, „Adormirea Maicii Domnului”, asa cum se prezinta azi, dateaza din timpul Sfantului Constantin Brancoveanu. Ridicata in mijlocul incintei, pe un plan treflat, avand o singura turla, asezata pe naos, biserica are o cornisa de caramida in forma de dinti de fierastrau. Exteriorul bisericii este simplu, zugravit in alb, decorat prin braul median, compus din trei muluri la fel de groase, pictate.

Naosul bisericii este despartit de pronaos printr-un zid gros, care lasa o deschidere mare pe mijloc. Pridvorul este deschis, sustinut de opt coloane din piatra sculptata. Catapeteasma bisericii este din lemn de tei aurit, sculptata in stil brancovenesc.

Pictura bisericii este lucrata in fresca, in renumitul stil brancovenesc, fiind executata in anii 1711-1712, de zugravii apartinand Scolii de la Hurez, fapt atestat prin inscriptiile murale pastrate pana astazi.

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul „Hodighitria” de la Manastirea Govora

Icoana Maicii Domnului cu Pruncul, de la Manastirea Govora, dateaza din anul 1530. Aceasta icoana, zugravita dupa modelul numit „Hodighitria”, adica „Indrumatoarea”, se presupune a fi una dintre primele icoane zugravite intr-un atelier local. Aceasta reprezentare a Maicii Domnului este cel mai frecvent tip iconografic bizantin.

Icoana de la Manastirea Govora reda cu mare acuratete un model bizantin, fiind realizata in tonalitati calde, de brun, ocru, verde si rosu inchis, pe un bogat fundal aurit. Luminile care modeleaza drapajul sunt in tonuri deschise sau marcate fin cu aur. In colturile de sus apar busturile Arhanghelilor Mihail si Gavriil.

Pe rama masiva, in partea de jos, a existat o inscriptie in slavona, care a ajutat la datarea icoanei: „Dorothei… Maicii Domnului si pururea Fecioarei Maria”, a fost insa indepartata cu prilejul unei restaurari. Despre Dorotei se stie ca a fost egumen al Manastirii Govora, in al treilea deceniu al secolului al XVI-lea, si astfel s-a convenit datarea piesei in anul 1530. Conceptia si modul de tratare incadreaza stilul icoanei ca apartinand unui atelier de scoala greceasca tarzie.

Manastirea Govora – locas de cultura romaneasca

Datorita instalarii aici a tiparnitei daruita de Sfantul Petru Movila de la Kiev, Manastirea Govora a contribuit efectiv la promovarea culturii neamului romanesc, fapt pentru care avea sa se inscrie pentru totdeauna intre manastirile de cultura din tara.

Intre anii 1636-1642, in tiparnita de la Manastirea Govora s-au tiparit: „Psaltirea” (in 1637), precum si alte carti de slujbe in slavona; apoi „Pravila Mica” (in 1640) si „Pravila de la Govora”, prima carte de lege in limba romana, tradusa din slavona de calugarul Moxa. Mester tipograf era cuviosul Ieromonah Meletie Machedoneanu, venit de la Kiev, care a devenit ulterior egumenul Manastirii Govora.

Dintre valorile de arta ale Manastirii Govora amintim: un Epitrahil, daruit de Radu cel Mare, cu o broderie lucrata in fir de aur-argint si matase (sunt brodati Iisus, Maica Domnului, Sfantul Ioan si alti sfinti); icoana Maicii Domnului Hodrighita; icoana Maicii Domnului Indurerata, etc.

Teodor Danalache

Sursa: http://www.crestinortodox.ro/