Mănăstirea „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil”, s. Negrea, r. Hânceşti

MĂNĂSTIREA NEGREA

Mănăstire de maici

cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil

Anul înfiinţării: ca parohie  – 1878, ca mănăstire – 1997

Duhovnic-administrator – protoiereu Andrei Târsână

s. Negrea, r. Hânceşti.

În lista noilor mănăstiri este înscrisă şi cea de la Negrea, r. Hânceşti, reorganizată din parohie.

Satul răzăşesc Negrea[1], aşezat pe valea Lăpuşniţei, datează cu anul 1473. La marginea pădurii se înalţă biserica satului cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil[2], construită la 1878, care a activat până în anul 1969, ultimul preot fiind Filip Zagnat.

Sfântul lăcaş a fost închis în urma alunecărilor de pământ, care au ocolit curtea bisericii. Aproape două decenii biserica a rămas închisă, iar cheile se păstrau la creştinii din sat, care nu au permis pângărirea acesteia, din contra venind periodic şi împrospătând-o cu var.

Astfel, s-au păstrat icoanele catapetesmei, cristelniţa, chivotul, crucile de pe Sf. Masă, epitaful Maicii Domnului şi câteva cărţi de slujbă (Evanghelie, Apostol, Ceaslov şi Psaltire). 8 icoane din vechea biserică au fost donate la deschiderea bisericii din s. Oneşti, r. Hânceşti.

Se păstrează crucea de la mormântul preotului Filaret Braşoveanu, înhumat în partea de apus a bisericii.

În anul 1988 biserica este redeschisă, primul preot-paroh fiind numit Grigorie Iovu, actulamente paroh al bisericii Naşterea  Sf. Ioan Botezătorul din satul Cărpineni, raionul Hânceşti. Biserica, fiind parţial avariată după alunecările de pământ, este consolidată cu o centură din fier, se construieşte casa parohială şi se sapă fântâna bisericii.

La 10 decembrie 1992 preot-paroh este numit Andrei Târsână[3], care porneşte lucrările de renovare a sfântului lăcaş. La 6 februarie 1994 sfântul lăcaş este resfinţit de către episcopul Vichentie (Morari) de Tighina.

Conform cererilor depuse de către preotul-paroh şi credincioşii din sat este binecuvântată reorganizarea parohiei în mănăstire[4]. Astfel, mănăstirea este înregistrată la 20 februarie 1997[5].

La 19 aprilie 1999 primăria satului Negrea alocă mănăstirii în proprietate privată 3,9939 ha teren agricol[6]

La 19 septembrie 2000 episcopul locului Anatolie (Botnari) de Cahul şi Căuşeni, binecuvântează cntruirea unui biserici de vară cu hramul Acoperământul Maicii Domnului.

Conform Decretului nr. 143 din 17 noiembrie 2000, semnat de episcopul Anatolie de Cahul şi Lăpuşna, protoiereul Andrei Târsână este numit în funcţia de duhovnic-adminitrator al nou-înfiinţatei mănăstiri.

În anul 2004, luna august, episcopul Anatolie de Cahul şi Lăpuşna  şi episcopul Dorimedont de Edineţ şi Briceni, înconjuraţi de un sobor de preoţi au săvârşit sfinţirea bisericii de vară[7].

Tot atunci, prin mijlocirea episcopului Dorimedont, au fost aduse în dar mănăstirii 18 părticele din sfintele moaşte  ale sfinţilor cuvioşi de la Lavra Peşterilor din Kiev, Ucraina.

Au urmat următoarele construcţii: 2 blocuri cu chili, stăreţia cu trapeză, bucătării, baia, garajuri, grajd, seră şi două depozite.

La 30 august 2009 este resfinţită biserica de iarnă de către episcopul Anatolie. Lucrările de restaurare a bisericii au fost executate de familia părintelui Andrei Târsână, icoanele fiind pictate de Victor Trofim din s. Bardar, r. Ialoveni şi de familia Rabota, Anatolie şi Nadejda, din Chişinău.

În anul 2012 Consiliul sătesc Negrea atribuie în proprietate privată mănăstirii 0,6532 ha teren aferent[8], iar 8,85 ha de pământ este donat mănăstirii din cotele credincioşilor din sat Nicolae Obleac, Armenia Obleac, Natalia Dodu, Anastasia Mangîr, Ana Manic, Fiodor Ştirbăţ şi Eugeniu Tarasiuc (băştinaş din s. Cărpineni).

Astăzi mănăstirea e gata să primească nevoitoarele, care ar umple cu rugăciune edificiile rezervate. În prezent sunt câteva ascultătoare care se trudesc alături de familia preotului-paroh la realizarea acestui vis al sătenilor – a avea un aşezământ monahal.

Prot. Octavian Moşin