Miez de toamnă, departe de aglomerația urbană… la Mănăstirea Țigănești
„Călugării nu s-au retras pentru că nu au dragoste pentru oameni, ci au plecat din mijlocul lor pentru că îi iubesc foarte mult și doresc să nu facă nimic altceva decât să se roage pentru ei.” (Maica Gavrilia Papaiannis)
„A venit, a venit toamna, acoperă-mi inima cu ceva, dar nu cu umbra unui copac, ci mai bine, mai bine cu umbra Ta!” (N. Stănescu).
De când începi a coborî pe drumul pietruit care duce spre mănăstirea Țigănești, simți parfum de toamnă și istorie, liniște și speranțe, înțelegând că te îndrepți spre un spațiu unde domnește liniștea, iar rugile se înalță continuu către cer.
Bucurie în rugăciune, bucurie în muncă, toate pentru Dumnezeu și Biserica Sa… Cu acest gând i-am găsit pe monahii de la Țigănești îndeplinindu-și ascultările zilei. Toamna este vârsta odihnei tihnite, anotimpul rodirii, culesului, al bucuriei adunării roadelor dobândite din împreuna-lucrare a ostenelii omului și a binecuvântării și ajutorului lui Dumnezeu.
Această perioadă a anului, vreme potrivită pentru a aduna recolta, aduce nu numai vânt de toamnă, ci și schimbarea ritmului vieții: bucuria lucrării împreună a fraților, pe lângă cea a rugăciunii comune.
Astfel, toți frații și părinții mănăstirii sunt adunați cot la cot la lucrările mănăstirii care se apropie de încheiere, înainte de sezonul rece al anului, așa cum o fac de regulă la slujbele comune sau la trapeză în fiecare zi.
Pe părintele Stareț Irinarh, cel asemenea unei harnice furnici, l-am găsit foarte bucuros și mulțumitor lui Dumnezeu în tihnă după bilanțul pe care l-a făcut în această toamnă.
Înzestrat de Bunul Dumnezeu cu cele mai alese valori spirituale și virtuți monahale, a reușit în perioada acestor 20 de ani de stăreție să ridice din ruini acest ansamblu monahal din mijlocul codrilor bătrâni, prin faptele nobile săvârșite cu multă înțelepciune și îngăduință.
Ultima parte a lucrările de renovare și restaurare a Trapezei mănăstirești, lucrările de pictură în Biserica de iarnă, dar și poarta nouă de la intrarea în mănăstire, anunță apropierea sărbătorii Sfântului Ierarh Nicolae (la 6/19 decembrie), așteptată cu nerăbdare de viețuitorii Sfintei Mănăstiri Țigănești, cât și de toți fiii duhovnicești și enoriașii ce pășesc pragul acestei sihăstrii, zi în care la acest așezământ monahal va poposi Mitropolitul țării, ÎPS Vladimir, pentru a liturghisi în mijlocul monahilor, dar și a binecuvânta și sfinți noile lucrări înfăptuite.
Recomandăm această mănăstire tuturor celor care vor să se simtă privilegiați în mijlocul unei naturi sălbatice în compania culorilor spectaculoase ale toamnei și a încărcăturii duhovnicești a așezării monahale.
Fericită este viața călugărilor celor ce se înaripează cu dumnezeiescul dor!
Text: Serghei Crudu, teolog
Foto credit: Pr. Mihail Bortă
pentru Sectorul Sinodal „Mănăstiri și Viață Monahală”