Miluirea și cinstirea casnicilor și fețelor bisericești
10:04, joi, 11 decembrie, 2014 | Cuvinte-cheie: ioan gura de aur, milostenie, preot, sfaturi duhovnicești, slujitori, tristeţea, veselie
Dacă te-ai săturat de bucate, să-ți aduci aminte de cel flămând. Băut-ai, adu-ți aminte de cel însetat. Încălzitu-te-ai, încălzește și tu pe cel ce tremură de frig. Ori, dacă în case înalte și frumoase stai, adu în casa ta pe cei ce se zbuciumă. Veselitu-te-ai la masă, veselește pe cel scârbit. Bucuratu-te-ai de ceva, mângâie pe cel necăjit și trist. Cinstitu-te-au pe tine ca pe un bogat, cercetează și tu pe cei săraci. Ai ieșit vesel de la stăpân, fă și tu la fel, ca și în casa ta, fără de frică să umble casnicii tăi. Că nu puțină milostenie este ca, adică, pe casnicii tăi, să-i faci fără de frică și fără de suspine și fără de lacrimi, măcar de ar fi vrednici de pedeapsă, că, în locul acesteia, să fie miluiți. Că nu atât cu bătăile, cât cu mila se cutremură și se pedepsesc ei. Deci, de vei face așa, apoi și tu, în loc de pedeapsă, la ieșirea sufletului tău, milă vei afla.
Încă, să fie casa ta odihnă slujitorilor lui Dumnezeu, preoților și a tot cinul bisericesc, du pe unii ca aceștia în casa ta și, cu mare cinste, să-i odihnești pe ei. Adu-ți aminte de cei ce sunt în mânăstiri, care țin rânduiala îngerească și poartă chipul cel călugăresc, du-i pe ei în casa ta și să le pui masă, după rânduiala mânăstirească, și pe femeia ta și pe copii tăi să-i înveți ca, în frică și cu tăcere, să le slujească, precum îngerilor lui Dumnezeu. După putere, să le dai lor cele trebuincioase la mânăstire, că mult este și aceasta, dacă vor zice ei odată: “Doamne miluiește”, că îți vei avea, de la dânșii, binecuvântare, care fără de preț este. Că, scris este: “Mult poate rugăciunea dreptului” (Iacob, 5, 16). Deci, dacă unul poate, apoi, cu atât mai mult dacă mulți vor striga către Dumnezeu.
Încă, și mai mult, cu cei ce sunt în munți, să te ostenești, căci stau în peșteri, ca niște îngeri în trup, înstrăinându-se de lumea aceasta și Unuia Dumnezeu slujesc, să le duci cele trebuincioase lor și să iei rugăciune de la dânșii; pune în inima ta cuvintele lor, unge-te cu binecuvântarea lor. Roagă-i, încă, să mijlocească la Dumnezeu, pentru păcatele tale, și te vei întoarce în casa ta curat. Iar clevetiri să nu primești despre călugări și nici despre vreunul din cei sfinți.Iar, de vei vedea pe vreunul greșind, să nu-l judeci pe el, ci să asculți pe Domnul, cel ce a zis: “Nu osândiți, ca să nu fiți osândiți”. Slujitorilor lui Dumnezeu, care trec alături pe cale, să nu te rușinezi a-ți pleca capul. Și de vei petrece așa, nu-ți va face ție necaz nici stăpânirea, nici bogăția, ci, dimpotrivă, îți vor fi ție ajutor la dobândirea Împărăției cerului, ca niște prieteni buni.
Dumnezeului nostru slavă, acum și pururea și în vecii vecilor! Amin.
Cuvinte de la Sfinții Părinți, Editura Episcopiei Romanului, 1997, p. 44