Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni – un simbol al identităţii basarabene - Portalul "Moldova Ortodoxă" | Portalul "Moldova Ortodoxă"
Header image

Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni – un simbol al identităţii basarabene

19:39, vineri, 2 noiembrie, 2012 | Cuvinte-cheie: , ,

La şedinţa de lucru a Sinodului Mitropolitan din 28 septembrie a avut loc o decizie istorică pentru Basarabia: propunerea de canonizare a primului nostru ierarh – Mitropolitul Gavriil Bănulescu Bodoni – o mare personalitate bisericească şi culturală, căruia îi datorăm mult pentru revitalizarea spirituală a românităţii de la est de Prut.

Nu voi voi expune aici informaţiile legate de viaţa sa, pentru că aceste date pot fi găsite cu uşurinţă şi pe internet. Voi atinge doar câteva momente pe care le consider cele mai esenţiale pentru activitatea acestuia în cei opt ani în care s-a aflat în fruntea Bisericii Ortodoxe din Basarabia.

La 21 august 1813 Bănulescu Bodoni este numit în fruntea unei Arhiescopii din Basarabia, cu sediul la Chişinău – un târg neînsemnat până la acea perioadă. În 1814, înfiinţează prima tipografie din ţara noastră, în fruntea căreia a fost numit monahul Ignatie de la Mănăstirea Neamţ, un ucenic al lui Paisie Velicikovski. La stăruinţele lui, la Sankt Petersburg au fost tipărite Noul Testament (1817) şi Biblia (1819) în limba română.

Anume Mitropolitului Gavriil aparţine iniţiativa construcţiei Reşedinţei Mitropolitane (pe locul unde se află în prezent Guvernul RM) şi a Catedralei Naşterii Domnului, amplasarea căreia a fost planificată încă în anul 1817 (din păcate, Înaltpreasfinţitul era plecat la Domnul când aceasta a fost deschisă), a fost reconstruită biserica Adormirea Maicii Domnului de la Mănăstirea Căpriana. Anume în perioada păstoririi sale Mănăstirea Căpriana a devenit unul din cele mai importante centre culturale şi spirituale din Basarabia. În perioada păstoririi sale (1813-1821), în Basarabia au fost construite peste 200 de biserici.

Cu spirijinul său, la Chişinău a fost deschis un Seminar Teologic (1813), care a avut o rol important în formarea intelectualităţii basarabene (Alexei Mateevici, Alexandru Plămădeală, Ion Pelivan,  Pan Halippa, Ion Inculeţ), precum şi a unei Şcoli Duhovniceşti (1816) – în care erau educaţi copii boierilor, printre care au fost şi Alexandru Hâjdeu, Alecu Russo, Alexandru Donici, Constantin Stamati. Tot el a fost unul din iniţiatorii deschiderii la Chişinău a primelor şcoli lancasteriene (sistemul monitorial), în care făceau carte copiii din popor. În anul 1818, Împăratul rus Alexandr I a vizitat oraşui Chişinău, având şi o întrevedere şi cu Mitropolitul Gavriil, în cadrul căreia a mulţumit ierarhul pentru activitatea rodnică. Apropo, anume acestei vizite datorăm astăzi existenţa parcului public „Ştefan cel Mare” din centrul Chişinăului, amenajat în grabă cu ocazia vizitei ţarului rus.

Mai puţini cunosc faptul că anume cu binecuvântarea Înaltpreasfinţieisale fost înfiinţat oraşul Odesa în anul 1794, fiind considerat în drept unul părintele duhovnicesc al acestui oraş portuar.

 Înaltpreasfinţitul Mitropolit Gavriile a plecat la Domnul la 30 martie 1821, fiind înmormântat la Mănăstirea Căpriana.

Nu ne rămâne să regretăm, că această decizie a venit atât de târziu, nu acum 20 de ani. Anume lui ăi datorăm existenţa unei intelectualităţi basarabene, a perpetuării unei vieţi culturale româneşti în Basarabia, care au avut ca finalitate unirea Basarabiei cu România în 1918. În pofida faptului că este român ardelean prin naştere, Mitropolitul Gavriil este unul din adevăratele simboluri ai ţinutului dintre Prut şi Nistru, un adevărat părinte duhovnicesc al acestui ţinut, care merită să fie cinstit şi drept un sfânt protector al Basarabiei.

Contact Form Powered By : XYZScripts.com