Mitropolitul Ionatan (Elețki): „Mi-e rușine până la durere de cinstea profanată a Ucrainei”

Pe 26 decembrie 2023, cazul mitropolitului Ionatan (Elețki) de Tulcin, condamnat de judecătoria din Vinița la 5 ani de închisoare, va fi reexaminat în instanța de apel. În acest sens, redacția UJO, care urmărește îndeaproape acest proces nefast, l-a invitat pe mitropolitul „dizgrațiat” să vorbească nu numai despre acuzațiile, dar și despre activitățile sale de compozitor bisericesc și despre viziunea sa asupra relaţiilor stat-biserică.

O scurtă prefață

Autorul acestor rânduri a avut ocazia să-l cunoască pe vlădica Ionatan când încă era un tânăr arhimandrit, încă din 1988. Atunci, la împlinirea a 1000 de ani de Creștinarea Rusiei Kievene în URSS-ul aflat în declin, Biserica Ortodoxă, pentru prima dată după 70 de ani de ateism, a obținut condiții pentru renașterea vechilor sfinte lăcașuri, iar cea mai principală era Lavra Peșterilor de la Kiev. Primul ei stareț a fost arhimandritul Ionatan (Elețki), care în curând a devenit episcop de Pereiaslav-Hmelnițki.

În mănăstirea Peșterilor de la Kiev, care a stat în tăcere încă din vremea lui Hrușciov, au început să răsune clopotele, a început să se înălțe către lumea cerească rugăciunea monahală, iar poporul lui Dumnezeu s-a îndreptat cu bucurie și recunoștință către vechile dealuri ale Peșterilor de pe malurile Niprului. Atunci, în Peșterile Depărtate, din craniile precuvioșilor din Peșteri care s-au aflat „în tăcere” timp de aproximativ 30 de ani, a început să izvorască mir, se prelingea mir din belșug, mărturisind despre binecuvântarea lui Dumnezeu. Și într-o zi, în timpul uneia dintre primele liturghii ținute în aer liber, pe cer s-a arătat Crucea Domnului.

Prima Sfântă Liturghie pe ruinele Marei Catedrale Adormirea Maicii Domnului din Lavra Peșterilor de la Kiev cu ocazia împlinirii a 900 de ani a catedralei pe 28 august 1989. Sfânta Liturghie este săvârșită de Episcopul Ionatan (Elețki), primul stareț al Lavrei Peșterilor de la Kiev. Imagine: arhiva mitropolitului Ionatan

Stând de vorbă cu arhimandritul Ionatan (pe atunci se pregătea un interviu pentru unul dintre ziarele republicane), eu, la vremea aceea nefiind om înbisericit, niciodată în viața mea nu comunicasem cu călugării, și am fost uimit de gama de cunoștințe, cultură și de farmecul extraordinar și de harul acestui duhovnic. Nu știam pe atunci că am comunicat cu un viitor mitropolit, un compozitor bisericesc de renume mondial, publicist și poet, teolog și patriot înflăcărat al pământului nostru sfânt, asupra căruia la sfârșitul vieții sale vor cădea niște acuzații atât de ridicole și absurde.

Au trecut 35 de ani de atunci. Și ceea ce este un paradox mistic – Lavra Peșterilor de la Kiev reînviată și reconstruită de călugări și poporul lui Dumnezeu, ca o minunată oază spirituală – leagănul monahismului Rusiei Kievene, principalul altar al Ucrainei, al treilea Lăcaș al Maicii Domnului, în anul 2023 a fost luată cu barbarie de la Biserica Ortodoxă Ucraineană, iar primul ei stareț, acum unul dintre cei mai în etate ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Mitropolitul Ionatan de Tulcin și Bratslav, care a slujit cu fidelitate Bisericii lui Hristos și poporului ucrainean în toate aceste decenii, a fost arestat tot în 2023 an și acuzat de înaltă trădare.

Teoria lemnului putred

Doctrina „fructului din copacul otrăvit” este un concept introdus de Curtea Supremă a Statelor Unite pentru a evalua admisibilitatea probelor în cauzele penale. Esența acestui concept este că, dacă sursa dovezilor („arborele”) este impropriu („otrăvit”), toate probele obținute din aceasta („fructele”) sunt, de asemenea, improprii. Adică nu pot fi folosite pentru a dovedi vinovăția.

Acest concept este revelat în practica Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) în contextul respectării dreptului la un proces echitabil în temeiul articolului 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

La această doctrină au făcut referire avocații mitropolitului Ionatan în timpul procedurilor de investigație și după verdict. Pentru că faptele incriminate episcopului, conform avocatului inculpatului, au fost false și fabricate. Care este, de exemplu, una dintre „dovezile” găsite? În cizma unui angajat al biroului Eparhiei de Tulcin au fost găsite pliante pro-ruse, care ar fi fost tipărite de mitropolitul Ionatan la tipografie, iar machetul digital a fost „descoperit” în laptopul mitropolitului pestre 4 zile după confiscarea acestuia!

La vlădica

Vlădica ne-a primit cu ospitalitate. Părea obosit și slăbit, fața lui era palidă, dar ochii îi străluceau cu aceeași bunătate incredibilă.

– În ultimii 19 ani ați fost conducătorul Eparhiei de Tulcin din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Anume în această Eparhie din Podolsk, pe dumneavoastră, arhiereu în vârstă de 75 de ani, v-au vizitat în mod neașteptat ofițerii Serviciului Securității al Ucrainei (SBU) din regiunea Vinița, cu o percheziție a locuinței Înaltpreasfinției voastre din orașul Berșad și a biroului administrației eparhiale din Tulcin. Pe baza rezultatelor perchezițiilor, judecătorul municipiului Vinița v-a condamnat la 5 ani de închisoare cu executare. Până în prezent, aceasta este prima sentință atât de cruntă a unui arhiereu al Bisericii Ortodoxe Ucrainene și a provocat o furtună de proteste din partea Primilor Ierarhi ai Bisericilor OrtodoxeAutocefale, forumului creștin pentru drepturile omului din Germania, precum și reacția de indignare a celebrului avocat american al Bisericii Ortodoxe Ucrainene, Robert (Bob) Amsterdam, care a vorbit public despe asuprirea arhiereilor și a clerului Bisericii noastre. O campanie de calomnie în mass-media a fost lansată împotriva dumneavoastră. De ce se întâmplă toate acestea în Ucraina?

– Nu citesc astfel de insinuări ale autorilor de publicații calomnioase. Cel mai probabil, sunt făcute la comandă. Scopul lor este evident – să discrediteze politic Biserica Ortodoxă Ucraineană și ierarhia acesteia dintr-o singură lovitură, să justifice interdicția și activitățile Bisericii Ortodoxe Ucrainene și să-i intimideze pe preoții și enoriașii săi cu persecuția. Catalizatorul persecuției Bisericii canonice și al confiscării mănăstirilor și bisericilor acesteia de către extremiști a fost acordarea așa-numitului tomos de „autocefalie” Bisericii Ortodoxe a Ucrainei (BOaU), care nu a fost recunoscut până și de „patriarhul” nerecunoscut Filaret Denisenko. Procesul meu este unul dintre episoadele de represalii împotriva apărătorilor credinței și ai Bisericii.

În ceea ce privește acuzațiile care-mi sunt incriminate, „vinovăția” mea a fost zidită de către anchetatori nu pe fapte reale, ci pe motive fabricate și pe aruncarea criminală în casa mea a unor pliante tipărite color de către un ofițer SBU, fapt înregistrat de camera video a unui angajat al SBU fixată pe piept și pe care avocatul meu l-a demonstrat telespectatorilor pe canalul TV „Primul cazațkii”.

După cum a spus Domnul nostru Iisus Hristos, „cine are ochi, să vadă” (Matei 13:15).

– Cine sunt atunci cei care nu vor să vadă o încălcare evidentă? Ei devin în acest caz complici pasivi?

– Evident.

– Spuneți-mi, vlădica, cum serviciile speciale și-au susținut informativ acuzațiile politice exagerate la adresa dumneavoastră? Iar ceea ce v-a frapat cel mai mult au fost acțiunile anchetatorilor direcției SBU din Vinița și ale judecătorului de primă instanță din Vinița, care practic v-au condamnat, așa cum a remarcat avocatul dumneavoastră, la o „pedeapsă cu moartea pe viață”, având în vedere vârsta dumneavoastră înaintată și bolile incurabile de care suferiți?

– Conducătorul SBU de la Kiev în mod public, înainte de proces, m-a acuzat deliberat și convins de comiterea unor infracțiuni grave, „de netăgăduit”, împotriva Ucrainei, încălcând brutal dreptul la prezumția de nevinovăție. Apare o întrebare simplă și foarte evidentă – ce e de făcut atunci cu înregistrarea video făcută de camera de la pieptul angajatului SBU, care arată cum au fost aruncate pliantele anti-ucrainene și cum a fost elaborat procesul verbal de percheziție în casa mea? Acesta este un fapt de auto-expunere a SBU!

Înregistrarea video de la SBU care dezvăluie abuzurile anchetatorilor din Vinița este o dovadă video autentică. Videoclipul fost vizionat și comentat de sute de mii de urmăritori ai canalului TV „Primului kozațki”, de mulți preoți și enoriași. Această înregistrare a fost văzută de reprezentanții ONU, avocatul american al Bisericii Ortodoxe Ucrainene Robert Amsterdam și alți avocați din străinătate.

De asemenea, acuzatorii mei au nevoie să găsească urgent o explicație pentru descărcarea criminală de către angajații SBU a machetului digital al pliantelor în calculatorul meu, confiscat de anchetatori – „probă” apărută la 4 zile după confiscarea laptopului.

Mă întrebați ce m-a frapat în această poveste cu procesul? Voi răspunde simplu și scurt: eu și clerul meu, enoriașii eparhiei și toți credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene care au urmărit procesul de investigațiile din acest an, am fost frapați de formalismul și nerușinarea arogantă care necinstește dureros onoarea și numele Ucrainei însângerate.

Presupun că asupra judecătorului s-a făcut presiune administrativă: începutul ședinței finale a instanței primare a fost amânat pe neașteptată cu două ore. Veți fi de acord, a fost un moment destul de simptomatic.

– Vlădica, sunteți acuzat de aderarea la „lumea rusă”. Totuși, peste tot în parohiile eparhiei spuneți predici în limba ucraineană, iubiți și cântați cântece în limba ucraineană, iar cu zece ani în urmă ați tradus textul Sfintei Liturghii în ucraineană. Care a fost scopul până la urmă?

– Voi răspunde scurt: traducerea Sfintei Liturghii în limba ucraineană a avut un scop catehetic, conceptual. Pentru ca tinerii ortodocși să învețe sarcina principală a vieții lor: să fie în harul sfintei Biserici a lui Hristos Dumnezeul și să trăiască veșnic în binecuvântata Sa Împărăție a Cerurilor.

– Câteva cuvinte despre liturghia dumneavoastră de la Cernobâl. Cum a fost concepută?

– Am scris câteva sute de imnuri bisericești. La 30 de ani de la tragedia de la Cernobâl, toate ziarele ucrainene au scris despre viitoarele alegeri ale conducătorului statului. Jurnaliştii şi mass-media în general au uitat complet de Cernobâl şi de victimele de la Cernobâl. E o rușine. Am decis să le reamintesc prin acest eseu despre datoria morală față de eroii căzuți ai duhului. Veșnică lor pomenire.

– De ce credeți că, văzând amenințarea lichidării Bisericii Ortodoxe Ucrainene, multe personalități culturale rămân în tăcere? Ce îi oprește?

– Din păcate, recunosc că mulți sunt încătușați de frică irațională și de ignoranța Adevărului.

– Dumneavoastră, împreună cu alți ierarhi, v-ați alăturat grupului internațional de monitorizare a încălcărilor în Ucraina ale drepturilor și libertăților universale ale omului consacrate în documentele ONU, precum și de monitorizare a încercărilor de nivelare totală sau parțială a identității religioase tradiționale a cetățenilor ortodocși ai Ucrainei. Ce speranțe aveți pentru această activitate?

– Avem multe speranțe, iar rezultatele informaționale vor fi în viitor. Grupul ucrainean include deja mai multe asociații apolitice străine pentru drepturile omului. Principalele proiecte juridice și declarația oficială a grupului ucrainean sunt gata. Acordarea lor la nivel internațional este în curs de desfășurare.

– Ce le-ați spune clericilor și enoriașilor voștri dacă Dumnezeu va îngădui să fiți în închisoare până la sfârșitul Postului Nașterii Domnului?

– Îmi voi spune mie și lor ceea ce ne învață Cuvântul lui Dumnezeu și sfinții părinți: „Slavă lui Dumnezeu pentru toate: pentru întristare și pentru bucurie!”. Și nu voia mea, ci a Ta să se facă, Părinte Ceresc, și să vină Împărăția Ta!

– Vă mulțumesc, vlădica Ionatan, pentru interviul sincer.

– Vă mulțumesc, părinte Serghie, pentru poziția dumneavoastră de jurnalist fără compromisuri.

Sursa: https://spzh.media/ro/