Nu e suficient a declara că suntem creștini, e nevoie a trăi ortodoxia

Astăzi poate mai mult ca altădată unii pretind a fi cineva înainte de a fi. Avem un imens spațiu informațional. Facebook-ul, de rând cu alte rețele de socializare, e la putere și a devenit locul unde poți ajunge „vedetă” în câteva mișcări. Totul depinde de abilitatea de a găsi împrejurările cele mai potrivite pentru un selfie. Dar imaginea afișată de cele mai multe ori e la mare distanță de realitate.

Același lucru e și în cazul credinței. Desprindem din ultimul recensământ că majoritatea populației s-a declarat ortodoxă, însă, conform altor statistici, cam zece la sută sunt sinceri în declarațiile făcute și își asumă ortodoxia ca o trăire zilnică.

Credința nu e de ochii lumii, nu e de fală, nu e o imagine pe care o postezi pentru like-uri și nici nu e doar bucuria de a ne întâlni la marile sărbători. Credința e ceea ce respirăm zi de zi și clipă de clipă. Credința e ceva practic, vital și are continuitate.

”Pentru cel care este creștin, idealul este să se mântuiască, să dorească mântuirea. Adică eliberarea de rău, de întuneric, de ură, de tot ceea ce este rău cu adevărat. Să se elibereze și să intre în lumină, în lumina lui Dumnezeu. Pentru aceasta trăim noi oamenii, pentru această mântuire.” (Părintele Sofian Boghiu).

 Mulți dintre cei care vin cu declarații și recomandări „creștine” adeseori nu sunt conștienți de cele afirmate. Mai întâi e nevoie să trăiești niște lucruri, să te asiguri de autenticitatea și de necesitatea lor, ca apoi să poți analiza, compara și, în ultimă instanță, să ai dreptul moral de a declara sau recomanda ceva altora.

Ce este Ortodoxia?

„Ortodoxia e schemă pentru viaţa normală şi ajutor dumnezeiesc pentru viaţa normală, adică dogmă şi har dumnezeiesc.” (Părintele Dumitru Stăniloae).

„Ortodoxia este credința care ne învață cum să trăim cu adevărat, cum să ne purtăm. Ortodoxia este calea viețuirii.” (Patriarhul Pavle al Serbiei).

„Prea mulţi oameni fac greşeala de a limita Ortodoxia la slujbele Bisericii, la canonul de rugăciuni şi la lectura ocazională a cărţilor duhovniceşti. Adevărata Ortodoxie presupune însă un angajament care implică toate aspectele vieţii noastre. Fie eşti ortodox permanent şi în fiecare zi, în orice situaţie a vieţii – fie nu eşti cu adevărat ortodox. De aceea trebuie să ne formăm o concepţie de viaţă ortodoxă şi să o asumăm existenţial.” (Părintele Serafim Rose).

„Spiritualitatea ortodoxă este cunoașterea pe care o dobândești mai degrabă prin suferință decât să o afli prin cărți.” (Maica Gavriila Papaiannis).

Asta le dorim celor care se grăbesc să se laude sau să declare ceva din domeniul spiritualității creștine, mai întâi să le treacă pe toate prin ființa lor, apoi să afișeze, să demonstreze sau să învețe pe cineva în ale credinței. Or, vorba lui Petre Țuțea, „credinciosul este creștin viu.”

Preot Octavian Moșin, http://octavianmosin.info/