O nouă apariţie editorială: „Mucenicia Brâncovenilor. O analiză a surselor istorice“
9:48, miercuri, 12 noiembrie, 2014 | Cuvinte-cheie: carte, patriarhia română, recenzie, Sfinții Brâncoveni
La Editura “Cuvântul Vieţii“ a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei a apărut, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, volumul intitulat „Mucenicia Brâncovenilor. O analiză a surselor istorice“, ce poartă semnătura domnului Sebastian-Laurenţiu Nazâru.
Volumul prezintă detaliat sursele istorice referitoare la contextul istoric şi mazilirea domnitorului, detenţia, tortura şi martiriul Sfinţilor Brâncoveni, precum şi informaţii despre soarta supravieţuitorilor tragediei. Lucrarea cuprinde 118 pagini şi este prefaţată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, care precizează: „Mai presus de toate realizările sale remarcabile în plan politic, cultural, educaţional şi social, Sfântul Constantin Brâncoveanu ilustrează condiţia martirului creştin, care-şi asumă vocaţia de a-L mărturisi pe Hristos cu preţul vieţii sale şi a propriilor săi fii. Mazilit la 24 martie 1714, în Miercurea Săptămânii Patimilor, învinuit că întreţinea corespondenţă secretă cu puterile creştine ostile Imperiului otoman, voievodul şi ceilalţi membri ai familiei sale au fost duşi sub escortă la Istanbul, unde urma să se execute sentinţa de condamnare la moarte. Împreună cu fiii săi, voievodul a fost întemniţat în fortăreaţa celor 7 turnuri (Yedikule) şi torturat. Refuzând cu fermitate propunerile de a-şi salva viaţa prin apostazie şi convertire la islam, la 15 august 1714, când creştinii prăznuiesc Adormirea Macii Domnului, domnitorul, fiii săi – Constantin, Ştefan, Radu şi Matei – şi sfetnicul Ianache Văcărescu au fost decapitaţi în prezenţa sultanului Ahmed al III-lea (1703-1730), a dregătorilor otomani şi a ambasadorilor străini acreditaţi la Poartă.
Simbol al dăruirii jertfelnice şi totale faţă de Dumnezeu şi de neamul românesc, pilda de viaţă virtuoasă şi de statornicie întru dreapta credinţă şi reper viu al curajului mărturisirii credinţei în Hristos şi al demnităţii naţionale, binecredinciosul voievod Constantin, împreună cu fiii săi – Constantin, Ştefan, Radu şi Matei – şi cu sfetnicul Ianache Văcărescu, a fost trecut în rândul sfinţilor martiri ai Ortodoxiei prin hotărârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din data de 20 iunie 1992, având ca dată de pomenire ziua de 16 august a fiecărui an. Expresie a evlaviei faţă de Sfinţii Martiri Brâncoveni, autorul acestui studiu, domnul Sebastian-Laurenţiu Nazâru, asistent în cadrul Facultăţii de Teologie Ortodoxă «Justinian Patriarhul» din Bucureşti, s-a aplecat cu rigoare asupra izvoarelor istorice care descriu mazilirea, detenţia şi jertfa martirică a Sfinţilor Brâncoveni. În urma acestei noi lecturi a surselor istorice, autorul a reuşit să reconstituie succesiunea momentelor dramatice din ultimele luni ale vieţii pământeşti a Sfântului Constantin Brâncoveanu, începând cu mazilirea şi sfârşind cu martiriul domnitorului, al fiilor săi şi al sfetnicului Ianache Văcărescu.“
Volumul poate fi achiziţionat din librăriile şi magazinele de cărţi şi obiecte bisericeşti ale Serviciului colportaj al Arhiepiscopiei Bucureştilor. (Sectorul cultural şi comunicaţii media al Arhiepiscopiei Bucureştilor)
Sursa: http://ziarullumina.ro/