O taină dezvăluită celor cu suflet de copil

În cea de-a şaptea conferinţă prezentată în Biserica “Sfântul Nicolae” din Moscova, în 1974, Pr. Dimitri Dudko relatează cum o fetiţă care nu fusese crescută în duhul credinţei a recunoscut spontan în icoanele din casa unei rude chipul Mântuitorului şi al Maicii Sale, de care nu auzise vorbindu-se niciodată.

Intrând în fugă în camera mea şi văzând icoanele, copilul a început să pună întrebări… privea liniştită chipul lui Iisus şi al Maicii Sale, pe care le vedea pentru prima oară în viaţă. Cu greu am încercat să-i explic fetiţei, mica mea verişoară… ceea ce vedea pe perete. Dificultatea pe care o întâmpinam s-a dovedit a fi o părere. “Ştii, mi-a spus ea, ştiam că există şi, înainte să adorm, vorbesc întotdeauna cu El. Ştiu că este pretutindeni şi vede când fac prostii. Doar că uneori mi-era teamă. Cum să-i vorbesc?… Iar acum cred că-L pot săruta… Este mai bun decât toţi şi mă iubeşte. Dă-mi-L, te rog, vreau să-L văd mereu”. Conversaţia ne-a fost întreruptă de venirea mamei sale, mătuşa mea. “Mamă, a strigat fetiţa, vino iute încoace! Sărută-L! Şi pe tine te iubeşte. În sfârşit, îi văd chipul, îl cunoşteam de mult!”.

În inima acestei micuţe, Dumnezeu Se făcuse deja auzit, înainte ca cineva să i-L dezvăluie. Deja ea I se ruga, îl iubea, dorea să-L vadă. Iar ceea ce este cel mai emoţionant este faptul că fetiţa a recunoscut în icoană chipul Mântuitorului. Nu numai că i-a recunoscut chipul, dar îl şi cunoştea de demult, ca şi cum ar fi fost întipărit în adâncul său. El i se revela în mod obiectiv: “În sfârşit îi văd chipul, îl cunoşteam de mult”. Aici se verifică spusele Mântuitorului: “Lăsaţi copiii să vină la Mine şi nu-i opriţi, căci a unora ca aceştia este Împărăţia iui Dumnezeu” (Marcu 10,14).

Dar mama fetiţei, fiind profesoară şi nevoită să facă propagandă antireligioasă, era de altă părere. Icoanele au fost confiscate şi, în ciuda plânsetelor copilei şi rugăminţilor sale: “Vreau să-L văd, trebuie să-l vorbesc, dă-mi-L înapoi, mamă!” au rămas încuiate, de teamă ca nu cumva, acasă, să-L descopere şi alţii pe Dumnezeul interzis. Toate acestea dau de gândit, căci “Adevărat zic vouă: cine nu va primi împărăţia lui Dumnezeu ca un copil nu va intra în ea” (Marcu 10, 15). Mama acestui copil (deşi creştină în ascuns) nu seamănă ea oare ciudat de bine cu ucenicii care-i certau pe prunci ca să-i împiedice să-L vadă pe Hristos şi să se apropie de Ei? Ce răspundere, să refuzi Chipul oferit în icoană!…

Extras din: Învățătura Ortodoxă despre Icoane, I.P.S. Pimen Suceveanul, 2007

sursa calauzaortodoxa.ro