Otrava din chipsuri! Faimoasele gustări, pline de prafuri şi chimicale

Chipsurile din cartofi sunt printre cele mai râvnite alimente de către copii. Unii le primesc la pacheţel, la şcoală, alţii le mănâncă pe ascuns, fără să-i vadă mama, pentru că nu au voie. Cert este că rafturile magazinelor sunt pline de pungi cu chipsuri, pauzele publicitare de la TV sunt bombardate cu reclame la chipsuri, dar puţini dintre noi ştim ce rău ne facem atunci când le mâncăm.

Aproape jumătate din sortimentele de pe piaţă conţin acid citric, mai mult de o treime conţin monoglutamat de sodiu şi aproape un sfert au clorură de potasiu.

Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat 27 de tipuri de chipsuri, care, prin forma şi concepţia grafică a ambalajului, urmăresc atragerea atenţiei copiilor şi influenţarea acestora în privinţa alegerii şi consumului. Denumirile sortimentelor analizate atrag atenţia consumatorului asupra acestui tip de fast food, astfel, există chipsuri: cu aromă de coaste la grătar, cu gust de carne de vită şi muştar, cu gust de oţet, cu gust de ceapă şi brânză, cu gust de boia de ardei, cu gust de barbeque, cu gust de smântână şi ardei, cu gust picant, cu gust de smântână şi mărar, cu aromă de rozmarin sau de bacon etc.

Studiul a fost realizat de o echipă de experţi a APC România, coordonată de conf. univ. dr. Costel Stanciu. Iar rezultatele sunt şocante. 44 la sută din sortimentele analizate conţin acid citric. Acesta este un compus organic, cristalin, fără culoare, care aparţine clasei de acizi carboxidici şi este folosit ca acidifiant. Poate provoca dureri abdominale şi atacă smalţul dinţilor. Nu este recomandat în alimentaţia copiilor.

37 la sută din sortimentele analizate conţin monoglutamat de sodiu – E621. Acesta este un potenţiator de gust şi aromă şi poate provoca reacţii alergice, dureri de cap şi gât, ameţeală, greaţă, diaree şi poate bloca asimilarea vitaminei B6 şi a calciului. Nu trebuie consumat de femei însărcinate, copii, hipoglicemici, bătrâni sau cardiaci.

15 la sută din produsele analizate conţin clorură de potasiu. Aceasta este o sare compusă din potasiu şi clor cu formula chimică KCl. Este folosită în general în agricultură ca îngrăşământ chimic şi ca fondant pentru protejarea aliajelor de oxidare. Sarea fără sodiu – clorura de potasiu poate afecta ireversibil sănătatea. Consumarea acestei „sări” poate declanşa sau agrava, de la individ la individ, diverse boli: afecţiuni renale, afecţiuni cardiace, hipertensiune, infarct miocardic şi diabet zaharat.

Nu ne hrănesc, dar ne îngraşă!

Atenţie, valoarea nutriţională a chipsurilor este aproape zero, în schimb, ele sunt hipercalorice şi pline de grăsimi saturate, care cresc riscul de apariţie a afecţiunilor cardiovasculare, precum infarctul şi accidentul vascular cerebral şi sunt un factor de risc pentru boli neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer şi Parkinson, cancerele de colon şi sân, determină rezistenţa la insulină, favorizând apariţia cancerului de tip 2 şi determină deficienţe de învăţare la tineri.

„Chipsurile la pungă nu mai au nimic din savoarea produsului tradiţional american (felii subţiri de cartofi de grosimea unei foi de hârtie, prăjite în ulei bine încins de floarea soarelui şi condimentate cu sare) realizat din ambiţie de bucătarul şef George Crum, în urmă cu mai bine de 160 de ani, într-un restaurant din staţiunea Saratoga Springs – New York, ca reacţie la nemulţumirea magnatului căilor ferate Vanderbilt de cartofii prea groşi, în stil francez, serviţi acestuia. Chipsurile industriale sunt realizate din materii prime înalt procesate, la nivel de extract şi pudră, cu adaosuri chimice din categoria aditivilor şi aromelor artificiale, fapt ce face ca aceste produse să fie lipsite de nutrienţi valoroşi, fiind doar bombe calorice. Totodată, mulţi consumatori nu cunosc faptul că în produsele alimentare obţinute prin prăjire în ulei la temperaturi ridicate ia naştere o substanţă cancerigenă, numită acrilamida. Nivelul ridicat de grăsimi, carbohidraţi şi sarea din aceste produse nu le recomandă a fi consumate de către copii şi adulţi cu afecţiuni medicale precum hipertensiune arterială, diabet tip 2 şi alte boli metabolice”, este de părere conf. univ. dr. Costel Stanciu, preşedintele APC.

Sursa: http://www.cugetliber.ro/