Paraclisul de la Antim a fost resfințit. Detalii despre pictura sa complexă la care a contribuit Arhim. Sofian Boghiu

Mănăstirea bucureșteană Antim și-a serbat ctitorul miercuri. Cu această ocazie, a avut loc și resfințirea paraclisului istoric al așezământului monahal, slujbă oficiată de Patriarhul României.

La sărbătoarea Sfântului Antim Ivireanul au luat parte Președintele Parlamentului Georgiei, dar și Ambasadoarea Georgiei la București.

Paraclisul istoric de la Antim a trecut prin ample lucrări în ultimii ani. În 2016 a fost consolidată întreaga structură a clădirii, au fost înlocuite acoperișul, tâmplăria și a pardoseala, sistemele electric și termic. Ulterior a fost restaurat întregul mobilier și a catapeteasma, iar între anii 2022-2023 a fost restaurată integral pictura murală, cu sprijinul Primăriei Sector 5 București.

Patriarhul României a felicitat obștea monahală pentru lucrarea desfășurată și a oferit mai multe daruri și distincții binefăcătorilor.

În cuvântul adresat înainte de slujba de sfințire, Patriarhul Daniel a atras atenția asupra complexității programului iconografic al paraclisului de la Mănăstirea Antim.

Pictura Paraclisului istoric de la Mănăstirea Antim

Preafericirea Sa a amintit că lăcașul de cult a fost pictat de mai multe ori de-a lungul istoriei dar mici fragmente ale vechilor straturi picturale se mai păstrează și azi.

„Toate aceste straturi picturale degradându-se iremediabil, din cauza umezelii care venea din pânza freatică, dar și din desele inundații ale râului Dâmbovița, nesistematizat pe atunci, au determinat pe părintele stareț Sofian Boghiu să propună, în anul 1950, realizarea unei noi picturi, în frescă, la paraclis”, a precizat Părintele Patriarh.

„Patriarhul Justinian Marina a aprobat propunerea și a fost ales un pictor cunoscut al vremii, Dimitrie Nicolaide, care a stabilit un program iconografic destul de complex, realizat miniatural, luminos, respectând proporțiile și arhitectura, deși paraclisul este redus ca dimensiuni. Mai târziu, după ce a ieșit din închisoare (1964), Părintele Sofian a pictat turla paraclisului, cu Hristos Pantocrator”.

Preafericirea Sa a insistat apoi asupra unor detalii semnificative.

„La scena Învierii Domnului, în colțurile de jos, sunt pictați cei cinci pictori care au lucrat la pictura paraclisului, în rugăciune, ca și cum s-ar ruga Domnului ca să fie și ei scoși din întunericul despărțirii de Dumnezeu. Printre cei cinci pictori, se poate recunoaște și chipul părintelui Sofian tânăr, la 38 de ani”.

„Pentru că în acest paraclis se fac de obicei multe spovedanii, probabil la îndemnul părintelui Sofian, au fost pictate două scene speciale: viața Sfintei Maria Egipteanca și Hristos Dreptul Judecător. Tot în naos, este pictată moartea martirică a mitropolitului Antim Ivireanul, care nu fusese canonizat în anul 1950 (ci în anul 1992)”.

Patriarhul Daniel a mai observat că „Sub turla mare, în colțuri, au fost desenate două reprezentări simbolice: melcul, adică stema Mitropolitului Antim, și pelicanul care își străpunge pieptul ca să își hrănească puii cu sânge, simbolul jertfei lui Hristos, dar și a Sfântului Ierarh Antim, care și-a dat viața pentru păstoriții săi”.

Totodată, a evidențiat că „în pronaos, deasupra tabloului votiv, este zugrăvită marea scenă a Adormirii Maicii Domnului, pe peretele de vest. Și pentru că întreaga pictură a fost făcută sub înrâurirea mișcării duhovnicești Rugul Aprins, care își avusese întâlnirile până de curând la Mănăstirea Antim, în scena Adormirii, din inițiativa părintelui Sofian probabil, au fost pictați în frescă și membrii Rugului Aprins”.

Citește cuvântul integral al Patriarhului Daniel.

Vezi mai multe imagini în Galeria Foto de la eveniment.

Foto credit: Basilica.ro / Mircea Florescu

Sursa: https://basilica.ro/