Părintele Igor Cojocari: ”Biserica rămâne „stâlp şi temelie a adevărului”

Printele Igor Cojocari, parohul bisericii “Adormirea Maicii Domnului” din Rezina, protopop de Rezina, s-a născut în s. Pripiceni–Răzeşi. A absolvit Academia Teologică din Chişinău, Facultatea Teologie Ortodoxă, şi Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii de Stat din Moldova. Master în Istorie, specializarea Etnologie. A fost hirotonit preot la 23 aprilie 1998. Din 17 decembrie 1998 este paroh al bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din s. Cinişeuţi, iar la 15 iulie 2008 este numit paroh al bisericii „Acoperământul Maicii Domnului” din oraşul Rezina. Din noiembrie 2003 exercită şi funcţia de protopop al raionului Rezina. Decorat cu medaliile „Ştefan cel Mare şi Sfânt” şi „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare”, ordinele „Cuviosul Paisie Velicicovschi” şi „Binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt”. Căsătorit, 2 copii.

– Părinte, cum apreciaţi situaţia la moment în Protopopiatul Rezina?

– În Protopopiatul Rezina intră 33 de biserici, în care îşi fac ascultarea 27 de preoţi de mir (unii dintre preoţi deservesc câte două parohii, cele cu populaţie mică). Toate satele au locaşe de cult, unde preotul poate să oficieze Sfânta Liturghie şi celelalte Sfinte Taine şi ierurgii.

– Conform Barometrului de opinie realizat de IMAS, de mai mulţi ani biserica rămâne pe primul loc în topul încrederii populaţiei, fiind urmată de mass-media. Cum explicaţi acest fenomen? Dacă sondajul ar fi desfăşurat doar în raionul Rezina, acest indicatoriu ar fi altul decât cel mediu pe republică?

– Consider că asemenea sondaje reflectă starea reală de lucruri în societate. Este o reflecţie a atitudinii oamenilor pentru Biserică, care, comparativ cu alte instituţii, rămâne „stâlp şi temelie a adevărului” (I Timotei 3,15). Sunt absolut convins că asemenea rezultat ar fi şi la Rezina.

– Care este starea actuală a bisericilor din raionul Rezina? Cine este responsabil de acest patrimoniu, ce se face şi ce nu se reuşeşte pentru a menţine locaşurile de cult într-o stare normală?

– După anii 90 au fost deschise bisericile în majoritatea localităţilor. S-au făcut reparaţii din contribuţiile modeste ale localnicilor. Acele reparaţii nu au fost cele mai calitative, fiindcă au fost efectuate, în cele mai multe cazuri, de către meşteri amatori şi în mare grabă. Astăzi, cea mai mare parte a bisericilor iarăşi are nevoie de reparaţii, dar care trebuie efectuate conform normelor şi canoanelor bisericeşti. Astfel, în cadrul Mitropoliei Moldovei, există Departamentul Mitropolitan Arhitectură, Restaurare şi Pictură Bisericească. Menirea lui este de a monitoriza păstrarea şi valorificarea patrimoniului bisericesc. Locaşurile sfinte sunt un patrimoniu naţional, care trebuie păstrat de către întreaga societate. Din păcate, la noi Biserica este despărţită de Stat şi toate grijile şi cheltuielile sunt lăsate în seama Bisericii şi a comunităţilor. Consider o atare stare de lucruri greşită, pentru că este vorba de lucrări serioase, costisitoare.

– Vă rog să Vă referiţi la rolul bisericii în educaţia generaţiei tinere.

– De trei ani, prin decizia Ministerului Educaţiei, ora de religie a revenit în şcoală drept oră opţională în curriculumul învăţământului primar şi gimnazial. În anul de studii 2012-2013 s-a predat religia în 13 instituţii din raion pentru 767 de elevi. Orele s-au repartizat în baza cererilor părinţilor pentru treapta primară şi a cererilor elevilor pentru treapta gimnazială şi sunt asigurate cu setul necesar de manuale pentru clasele I – VI. În anul de studii 2012-2013 am organizat două întruniri metodice cu profesorii de religie: la LT „Alexandru cel Bun” din or. Rezina şi la Gimnaziul Mateuţi. Am conştientizat că orele de religie trebuie să fie atractive, dotate cu mijloace tehnice moderne, iar metodele şi situaţiile de învăţare să fie cele mai diverse. Elevii vin cu sufletul deschis şi sunt capabili de trăiri religioase. Ei învaţă rugăciuni, poezii, povestiri religioase, dar află şi explicaţii la diferite subiecte religioase. Prin predarea religiei, dorim să creştem împreună cu statul un cetăţean integru, căruia să i se vorbească aceleaşi lucruri şi acasă, şi în biserică, şi la şcoală.

– Biserica întotdeauna a fost nu numai un centru important de cultură şi spiritualitate, dar şi prima instituţie de binefacere, ajutorare a persoanelor social-vulnerabile. Ce se face acum la noi în această ordine de idei?

– Activităţile de caritate sunt bazate pe porunca evanghelică a iubirii aproapelui şi care şi-a găsit exprimarea sub forma milosteniei. Cultivând ideea iubirii aproapelui, a solidarităţii cu cei aflaţi în nevoi şi în suferinţe, Protopopiatul de Rezina dezvoltă diverse forme de manifestare a carităţii, având strânsă legătură cu viaţa liturgică. Astfel, organizăm colete în preajma sărbătorilor de Paşti şi Naşterea Domnului pentru copii, bătrâni neajutoraţi, persoane solitare, agape pentru deţinuţii Penitenciarului nr. 17 şi pentru bătrânii de la azil.

Bisericile din majoritatea localităţilor colaborează cu asistenţa socială, prin care oferă, cu ocazia unor sărbători religioase, colete pentru persoanele vulnerabile.

Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din or. Rezina a donat la 1 septembrie 2012 la 20 de copii din familiile nevoiaşe din oraş câte o gentuţă cu rechizite şcolare şi încălţăminte.

Împreună cu creştinii din or. Rezina şi s. Cinişeuţi am adunat peste 6000 de lei pentru ajutorarea micuţului Nichita Pogorevici, campanie mediatizată şi de săptămânalul CUVÂNTUL.

În parteneriat cu Centrul Comunitar de Suport al Bolnavilor de Tuberculoză biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din Rezina promovează cu ajutorul unor voluntari cunoştinţe despre tuberculoză şi posibilităţile de soluţionare a problemelor legate de această maladie.

Susţinem material preoţii bătrâni, dascălii, preotesele văduve, viitorii slujitori ai cultelor aflaţi în dificultate, etc.

Preoţii se implică şi în alte acţiuni cu aspect social, educaţional: consiliere spirituală, sfaturi cuplurilor dezorganizate, convorbiri cu minorii dificili, victimele violenţei domestice şi traficului de fiinţe umane, copii ai căror părinţi sunt peste hotare, cu persoanele dependente de alcool, droguri şi alte vicii, cei cu deficienţe de sănătate, vagabonzii etc.

– Mai mulţi cititori se interesează de modul cine şi cum formează preţurile la serviciile prestate de locaşele de cult, care, potrivit, lor, diferă esenţial de la o biserică la alta…

– Preţurile la serviciile prestate de locaşele de cult sunt stabilite de către consiliile parohiale, care activează pe lângă biserici. Pentru că acest subiect este des dezbătut în societate, Protopopiatul de Rezina, împreună cu Protopopiatul de Şoldăneşti, au stabilit preţuri comune pentru oficierea ierurgiilor de către toate bisericile din teritoriu. La una din adunările protopopiatului am decis împreună cu preoţii că suntem gata oricând să oferim comunităţilor orice informaţie referitoare la taxele stabilite pentru serviciile prestate, dar şi cum se cheltuie banii adunaţi.

– Dar care-i situaţia la biserica din or. Rezina, unul din cele mai noi locaşuri de cult din raion?

– Biserica „Acoperământul Maicii Domnului” din or. Rezina are o istorie aparte. Biserica veche a fost demolată de autorităţile sovietice. De la începutul anilor 90 şi până în 2004 s-a slujit într-o biserică provizorie, iar în anul 1996 au început primele lucrări de construcţie a bisericii existente.

În anul 2000, prin decretul Mitropolitului Vladimir, la Rezina este numit preot Serafim Nadolschi, care primeşte actuala biserică deja cu pereţii ridicaţi, face o schimbare în proiect, adăugându-se cupola centrală şi clopotniţa, iar în anul 2004 biserica este sfinţită.

În vara anului 2008, cu binecuvântarea Mitropolitului, am fost numit paroh al bisericii din Rezina. Am demarat lucrările de construcţie şi de amenajare a teritoriului bisericii: conectarea la reţeaua de gaze naturale şi construirea sistemului de încălzire, schimbarea ferestrelor, tencuiala pe interior. Lucrările enumerate mai sus au costat peste 200 de mii de lei.

Pictura bisericească a durat doi ani. Lucrările au fost făcute calitativ, în stil bizantin, de către un pictor acreditat şi au costat circa 350 de mii de lei. Aceşti bani au fost donaţi de multe familii din oraş, care au dorit să ctitorească câte o icoană sau două. Aici, prin intermediul CUVÂNTUL-ui, aşi vrea să mulţumesc tuturor oamenilor de bună credinţă şi în special companiei Lafarge Ciment (Moldova) SA, care au fost alături de noi şi ne-au sprijinit întotdeauna.

În curtea bisericii a fost construită o casă şi a început îngrădirea teritoriului, lucru care la moment încă nu este finisat, iar pentru a-l duce la bun sfârşit avem nevoie de circa 130 de mii de lei.

În vara anului trecut am început reparaţia pe exterior a bisericii prin schimbarea ţiglei metalice vechi cu una nouă, aurită, cu întărirea cupolei de lemn, schimbarea crucilor de pe cupolele bisericii. Aceste lucrări au fost achitate parţial cu ajutorul unor agenţi economici din oraşul Rezina, dar şi cu donaţia generoasă a unei familii din oraş, care a achitat costul pentru toată ţigla aurită (80 de mii de lei), faptă pentru care îi suntem recunoscători.

Cu părere de rău, la momentul actual, mai suntem datori meşterilor cu 84 de mii de lei pentru lucrările înfăptuite. Această datorie nu ne permite să continuăm alte lucrări de reparaţie.

Am speranţa în Bunul Dumnezeu, dar şi în oamenii de bună credinţă, că împreună vom reuşi, în pofida tuturor dificultăţilor, să ducem la bun sfârşit toate lucrările preconizate la Casa lui Dumnezeu.

Pentru conformitate,

Tudor Iaşcenco

Sursa: http://www.cuvintul.md/

* * *

Biserica ”Acoperămîntul Maicii Domnului” din orașul Rezina

La începutul anului 1800 la Rezinaera o biserică din lemn, iar din 1859 este construită din piatră biserica ”Acoperămîntul Maicii Domnului” cu suporul financiar al proprietarului E. Ghica.

Biserica în această perioadă ținea de cercul II ecleziastic al județului Orhei și era frecventată de 617 enoriași. Pe lîngă biserică funcționa o școală populară, biserica deținea un lot de pămînt de 33 de desetine. Conform recensămîntului din decembrie 1930 în comuna Rezina (Rezina-tîrg, Rezina-sat, Ciorna, Stohnaia, Boșernița) locuiau 4508 creștini ortodocși. Biserica și-a încetat activitatea în anul 1955 și ulterior în1959 afost demolată.

La solicitarea populației în anul1997 aînceput construcția bisericii de pe terasa a treia a orașului, iar la sfîrșitul anului 2004, biserica a fost sfințită de episcopul de Cahul și Comrat, Anatolie.

De la redeschiderea bisericii în orașul Rezina au slujit preoții: Evghenii Bîtcă, Ioan Roșca, Serafim Nadolschi. Actualmente paroh al bisericii este preotul Igor Cojocari, iar cleric este preotul Serafim Nadolschi.