Pastor talking şi inutilităţile lui pastorale

Unii pastori sunt foarte sensibili în a da replici la replici, au o singură grijă majoră în acest sens şi se lasă foarte victimizaţi de batjocuritorii şi instigatorii preoţi ortodocşi.

Păcat că aceiaşi pastori nu-şi văd şi propriile lor recenzii pe propriile lor sitiuri, sau propriile emisiuni în care să-şi asculte şi propria creaţie gen brandul Vasile Filat, adică pe ei înşişi şi cultul lor cu toate batjocoririle şi instigările lor. Este aceeaşi tactică propagandistică de care fac uz şi minorităţile sexuale care atunci cănd vor să violeze toată majoritatea normală încep prin preludiul stilat al datului din goarnă: “Calomniere”, “Batjocură”, “Inchiziţie”, “Instigare”. Şi încet, încet obţin dialoguri reciproace, propagandă gratuită, mutare de atenţie şi aşa greu încercată pe alte lucruri, să obţină potenţiale legi favorabile în potenţiale parlamente nesigure, ca la sfărşit să ajungă unde? La pupături cu gemete legale.

Cam aşa stau lucrurile şi cu “dialogul ăsta interconfesional sănătos” de care se face uz. Adică facem bleşteleala ortodoxiei fără rezerve pe sitiuri publice, aşa ca pentru cei aleşi, într-o tăcere asurzitoare şi pe ortodocşi îi punem la respect să dialogheze dând din buze ca proştii la umbra marilor brambureli.

E-h-h-h-e, se duce încet vremea misiunelilor cu trei versete la care popii ăştia nu ştiau să ofere răspunsuri mulţumitoare şi în consecinţă le dopaţi turma cu toate tipurile de ideologii pe post de adevăr biblic. Şi apropo, de versete,  am scris foarte clar că se lucrează la un site apologetic în care se analizează biblic toate aberaţiile scrise pe alte sitiuri încărcate cu o mie de fleacuri pe ele şi care au şi pretenţii  biblice. Păi voi le-aţi scris în ani de zile şi vreţi ca noi să le comentăm într-o zi: “aveţi puţintică răbdare stimabililor”. Pe de altă parte, eu am bătut apropoul cât a fost cald cu puţintică istorie baptistă, aşa de curiozitate, dar văd că nu am primit un răspuns clar, probabil încă sunteţi cu propria voastră istorie în ceaţă. La voi se poartă. Am văzut şi prin alte articole că nu staţi cu adevărul în gură dar şedeţi bine cu aparatul dentar pe adevăr, mai ales atunci când muşcaţi din el.

Şi apropo de sminteală. Sincer să fiu, cu durere în suflet am scris precedentul articol, ştiind că am intrat în prima săptămână a Postului Mare, o săptămână de rugăciune mai profundă şi de post mai aspru pentru noi ortodocşii dar nu am putut trece cu vederea luarea intenţionată în batjocoră a ortodoxiei pe sitiul Moldova Creştină (baptistă) anume în zilele cele mai de post. De aceea este uneori necesar să baţi măr toate regulile politeţii, chiar şi fără dezlegare şi chiar şi în prima săptămână din post.

Şi mai voia  pastorul Vasile Filat să fim camarazi de drumeţie în Hristos. După ce a spart la început de post nişte ulcele cu noroială anti-ortodoxă în locul  îndrumării creştineşti interconfesionale prin care să le dorească: “creştinilor ortodocşi să aibă un urcuş duhovnicesc spre Iisus în postul lor în care au intrat”…

Acum eu sunt un pic nedumerit şi nu ştiu ce să fac. Oricum n-am şanse să fac taekwondo cu pastorul Vasile Filat că nu mai ajung să întorc şi celălalt obraz, el fiind specialist în domeniu, dar propabil ar trebui să dau dovadă de un umanism relative. Însă dogmatica noastră nu prevede un creştinism relativ, ca să dau dovadă de el. Aşa că o să zic ca pentru prima săptămână de post: “Iertaţi-mă fraţilor şi ne-fraţilor”: Doamne și Stăpânul vieții mele, duhul  iubirii de stăpânire și al grăirii în deșert nu mi-l da mie. Așa Doamne, Împărate, dăruiește-mi ca să-mi văd greșalele mele și să nu osândesc pe fratele meu, că binecuvântat ești în vecii vecilor. Amin.

Preot Octavian Solomon