Pe ce se bazează autoritatea Bisericii?

Când mi se întâmplă să aud despre autoritatea Bisericii, care, în conformitate cu afitmaţiile unora (cel mai des a publiciştilor) este în descreştere, iar conform asigurărilor altora (cel mai des a sociologilor), rămâne la cote ridicate, încerc să înțeleg despre ce este vorba de fapt. Conform sondajelor, numărul de persoane care au încredere în Biserică, este în mod constant mare – și, în același timp, numărul de persoane care frecventează slujbile bisericeşti, deși fiind în creștere, rămâne cu mult în urmă.

Pe de altă parte, atunci când suntem ameninţaţi cu această scădere a autorităţii Bisericii, sau se pretinde că fenomenul deja a avut loc – ce se are în vedere de fapt? Că unii  oameni au crezut în autoritatea Bisericii, iar apoi s-au dezis de ea? Nu mergeau la biserică, iar apoi, fiind supăraţi pe vreun motiv au decis în genere să nu mai meargă?

Ce este în genere „autoritatea”? O persoană sau un grup de persoane părerea cărora e importantă pentru noi? Dar acest lucru presupune decizia noastră de a asculta sau nu, o decizie care este dictată de ceva, de careva aspirații și interese ale noastre. Autoritatea se exprimă în ceva. O persoană cu autoritate mare în domeniul fizicii nucleare poate să nu înțeleagă nimic în gastroenterologie.

Să zicem am eu autorităţi în domeniu limbii akkadiene? Nu. Interesul meu faţă de istoria Orientului Mijlociu e destul de superficial, mă limitez la relatările existente, şi să studiez cum experții interpretează careva inscripții în această limbă nu am nevoie. Cu siguranță, în acest domeniu sunt profesioniști competenți, dar eu nu-i pot numi. Să fiu sincer nu prea mă intereasează limba akkadiană. Autoritate poate fi pentru noi cineva,  dacă pe noi acest subiect ne interesează și noi ne ocupăm de el.

În ce domeniu are autoritate Biserica? În domeniul mântuirii veșnice. După cum ne reamintește constant Patriarhul, Biserica a fost creată pentru mântuirea veșnică a oamenilor. Întrebarea despre autoritatea Bisericii în acest domeniu poate apărea pentru noi, doar în cazul dacă ne gândim la mântuirea noastră veșnică într-un mod serios.

Există Dumnezeu? Voi sta şi eu la Judecata Sa? Cum mă voi putea justifica în faţa Lui și cum să stabileasc o relație corectă cu El? Cum pot dobândi viața veșnică? Autoritățile din domeniul mântuirii veșnice încep să mă intereseze nu înainte de conștientizarea inevitabilităţii morții și a judecății, şi conversația cu privire la „autoritatea Bisericii,” are sens doar în acest context.

Acestea fiind spuse, să trecem şi la o altă problemă – pe ce se bazează și de unde vine?

Din când în când oamenii declara ca Biserica îşi „pierde autoritatea”, pentru că refuză să sprijine o cauză sau să le accepte ideologia lor. Dar autoritatea în ce domeniu? Cum mântuirea veșnică poate  depinde de vreo cauză dreaptă? Vă amintiti despre esenţa conflictului dintre farisei și irodiani? Și oamenii credeau că aceasta e cel mai important lucru în viața lor, sufereau, luptau, și mureau … Și pe cine dintre ei i-a susținut Hristos? Pe nici unul.

Autoritatea Bisericii – este autoritatea lui Isus Hristos, și pentru ea nu există altă autoritate. Dacă Iisus – nu este Cel, drept cine El ni se prezintă în Evanghelie, dacă toate acestea sunt  doar o greșeală mare, dacă toate aceste generații de credincioși au trăit în lumea iluzorie și nu au primit în viaţa de apoi nimic, în afară de inexistenţă, atunci orice autoritate posibilă a Bisericii – este autoritatea călăuzelor spre o țară inexistentă. Călăuzele pot fi foarte prietenoase şi politicoase, dar să vorbeşti despre autoritatea lor e destul de ciudat.

Dacă Evanghelia ne spune adevărul, atunci autoritatea Bisericii este asigurată de fondatorul său – și mai mult de nimeni. „Eu voi zidi Biserica Mea şi porţile iadului nu o vor birui (Mt.16: 18).” Hristos a întemeiat Biserica pe Apostolii aleşi de El, Hristos a poruncit să se săvârşească Sfintele Taine, Hristos a promis să fie cu apostolii și succesorii lor, în toate zilele până la sfârșitul veacului.

Această autoritate nu se menţine pe autoritatea personală a unor preoți și episcopi, și nu poate fi distrusă de aceştea. Oamenii Bisericii, inclusiv clericii, pot păcătui – și prin aceasta acționând împotriva învățăturii Bisericii, dar prin acesata ei nu pot distruge nici învățătură Bisericii, nici autoritatea sa. Eu nicidecum nu pot distruge autoritatea medicinii, dacă duc un mod de viaţă nesănătos. În cazurile grave, aceştea se pot îndepărta de învăţătura Bisericii, dar aceasta de asemenea, în nici un fel nu distruge autoritatea Bisericii. Să te arunci peste bordul navei – nu înseamnă să îneci corabia.

Promisiunea că porțile iadului nu vor putea birui Biserica, nu înseamnă că oamenii nu vor putea să păcătuiască, dacă vor dori. Ea înseamnă că oamenii care caută adevărul și mântuirea, mereu o vor găsi  în Biserică.

Și iată că inevitabil ne confruntăm cu întrebarea, ce căutăm noi. Mereu descoper numeroase relatări despre păcatele reale sau imaginare ale oamenilor Bisericii, fiind însoţite de comentarii triumfătoare „și acești oameni ne interzic să ne scobim în nas”. Ei bine, dacă sunteți în căutarea oportunităților de a vă scobi în nas sau într-un fel de a vă ușura anxietatea asociată de acest proces, probabil, căutând, îi veţi găsi pe cei ce vi se vor alătura. Dar şi aici trebuie să menţionăm două lucruri.

În primul rând, să te scobeşti în nas nu interzice Biserica – ea nu stabileşte poruncile lui Dumnezeu, ci doar le proclamă. Dacă ați citit în internet că un medic s-a îmbătat, a înjurat și a dat într-un copac, aceasta nu respinge doctrina medicinii despre pericolul alcoolului. Călugării ce au păcătuit, fără îndoială, vor sta în faţa Judecătorului. Una dintre temele constante de pe frescele medievale despre Judecata de Apoi – este reprezentarea călugărilor și episcopilor, traşi în iad. Dar aceasta nicidecum nu neagă faptul că şi noi vom ajunge la Judecată – și ar trebui să ne gândim cum să obținim propria iertare a lui Dumnezeu înainte.

În al doilea rând, în cazul în care obiectivul dvs este de a absenta de la toate cursurile de lingvistică și apoi de a vă suprima tulburările interne, care pot apărea, dvs pur şi simplu nu puteţi avea autorități în limba akkadiană. Nu poţi să ai vreo autoritate într-un domeniu care nu te interesează.

Biserica nu poate fi o autoritate pentru cei, care nu caută mântuirea veșnică, iar pentru cei care o caută, autoritatea ei se bazează pe Iisus Hristos – și mai mult pe nimeni.

traducere pentru ortodox.md

sursa www.foma.ru