Pelerinaj la Mănăstirea Saharna – Pripiceni-Curchi – Țâpova – Cuizăuca

Plecarea din Chișinău la ora 07:00.

‍

Participarea la Sfânta Liturghie la Mănăstirea Saharna.

Mănăstirea Saharna, în întregul ei ansamblu, este unul din cele mai vechi aşezăminte monahale din cuprinsul Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova. În defileul mănăstirii, spre apus fusese mai înainte un schit numit Horodişte, care avea o bisericuţă săpată în stîncă cu hramul Bunavestire.

‍

Vizităm apoi Mănăstirea Pripiceni-Curchi.

Mănăstirea Pripiceni-Curchi este o mănăstire de maici situată lângă satul Pripiceni-Curchi din raionul Rezina. Denumirea mănăstirii provine de la localitatea Pripiceni şi Mănăstirea Curchi din raionul Orhei. Apariţia mănăstirii se datorează unei familiii înstărite de români basarabeni, care, în anul 1808, cumpără o mare suprafaţă de teren, pe care o dăruieşte mănăstirii Curchi. Donatorii, Teodor Sabău şi soţia sa nu aveau copii şi, probabil, în urma convorbirilor şi sfaturilor stareţului Chiril de la mănăstirea Curchi ei au hotărât să se despartă şi să se călugărească.

‍

Urmează vizita la Mănăstirea Țipova.

La această mănăstire, conform legendei, Ştefan cel Mare s-a cununat cu soţia sa, Maria Voichiţa. Chiliile subterane şi însăşi mănăstirea au fost săpate în stîncă şi au 3 nivele. Sub nivelul de jos se afla o fîntînă tainică, în care se acumula apa de izvor în cazul asediului mănăstirii. Grotele naturale şi peşterile erau folosite ca încăperi pentru depozitare şi ca ieşiri de rezervă. Iar coborîrea spre mănăstirea în stîncă îţi oferă senzaţii tari. Cărăruşa de cornişă foarte îngustă duce întîi printr-o crăpătură, apoi trece împrejurul stîncii şi ai mereu impresia, că la următoarea cotitură ea se sfîrşeşte şi dă direct într-un mal abrupt al Nistrului.

‍

După Mănăstirea Țâpova, ne îndreptăm spre Mănăstirea Cuizăuca.

Tânăra mănăstire Cuizăuca, care se înalță pe locul unei tabere pionerești, a fost întemeiată în anul 2000. Conform arhivelor documentare, cu aproximativ 300 de ani în urmă, pe acest loc exista o mănăstioară. Un hrisov domnesc ce datează din anul 1778 arată că voievodul Alexandru Ghica delimita proprietăţile a doi moşieri, care se judecau pentru nişte terenuri ce atingeau teritoriul mănăstirii Cuizăuca. Nu se ştie exact însă cât timp a existat mănăstirea.

‍

Întoarcerea în Chișinău 19:00 – 20:00.