PELERINAJUL – înnoire şi îmbogăţire a vieţii spirituale

Pelerinajul nu este o modă a secolului XX, cum se crede uneori, acum când mijloacele de comunicare şi de transport sunt atât de diverse şi confortabile. El este un act religios asemănător oricărui alt mod de exprimare a sentimentului religios. Cu o deosebită certitudine putem afirma că este unul dintre cele mai vechi acte religioase din istoria omenirii. Şi totuşi, pelerinajul nu este o simplă expresie a credinţei, ci căutare plină de sens a lui Dumnezeu, Care este izvorul deplin al credinţei, implicând ca parte integrantă dorinţa creştinului de căutare a vieţii de sfinţenie şi de modele de sfinţenie.

Pelerinajul apare în viaţa Bisericii ca o formă particulară de evlavie personală, uneori chiar comunitară. La fel ca rugăciunea el nu este propriu numai religiei creştine, chiar dacă pelerinajul creştin are forma sa specifică. El poate fi considerat ca o manifestare religioasă naturală a oamenilor. De aceea, într-o manieră destul de firească, Biserica Creştină adoptă practica de a vizita Sfintele Locuri, consacrate prin viaţa şi patimile lui Hristos ca şi prin suferinţa martirilor, fără a uita tot atâtea locuri străvechi ale Vechiului Testament.

În tradiţia eclesială pelerinajul este înţeles ca fiind o călătorie particulară, având ca destinaţie un loc sfânt şi cinstirea acordată centrului spiritual al locului: mormânt, moaşte, icoană făcătoare de minuni etc.

Pelerin poate şi trebuie să fie orice creştin care caută adevărul lui Dumnezeu; el caută un spaţiu sacru în care ar descoperi într-un mod mai vădit prezenţa lui Dumnezeu. Scopul pelerinajului trebuie să devină îmbogăţirea vieţii spirituale a creştinului, schimbarea sinceră şi profundă a propriei vieţi şi îmbunătăţirea relaţiei dintre om şi Dumnezeu şi între toţi creştinii.

Pelerinajul este un eveniment important şi decisiv în viaţa creştinului şi nu un simplu act de pietate. Pelerinul conştientizează, începând cu plecarea, sentimentul existenţial al unei despărţiri radicale de universul său cotidian. În general, pelerinajul învinge rutina. Pelerinii sunt oameni însetaţi de mai multă spiritualitate. Pacea şi bucuria, lumina şi sfinţenia adunate în inimi prin călătoria la locurile sfinte sunt duse mai apoi de pelerini în casele lor, în parohiile şi mănăstirile lor, în societate. Astfel, pelerinii, devin misionari fără să fi pretins aceasta.

Principalele motive ale pelerinajului sunt: dorinţa mare a  pelerinilor de a se atinge de locurile sfinte sau moaştele sfinţilor, ca astfel să-şi intensifice credinţa şi iubirea pentru Dumnezeu; intensificarea rugăciunii şi a vieţii spirituale în general; dorinţa de a mulţumi lui Dumnezeu pentru binefacerile primite de la El; dorinţa puternică de a primi ajutorul lui Dumnezeu spre a realiza o lucrare importantă sau a primi vindecarea de o boală fizică sau psihică.

Într-un pelerinaj cei care au credinţa mai slabă au prilejul să o întărească văzând credinţa mai puternică a altora, cei care au răbdare mai puţină se întăresc văzând răbdarea altora, cei care se roagă mai puţin şi mai superficial se îmbogăţesc şi se înnoiesc din rugăciunea fierbinte a altora.  Experienţa pelerinajului este un prilej de împrospătare a vieţii spirituale şi de întărire a credinţei. Duhul Sfânt trezeşte în om o dorinţă mai mare de sfinţenie, de înnoire a vieţii. Iar când pelerinajul este însoţit şi de rugăciuni, de priveghere, de spovedanie, de împărtăşire euharistică, de convorbiri duhovniceşti cu alţi pelerini, atunci el capătă valoarea  unui  izvor de bucurie şi pace interioară.

P.S.   Dat fiind faptul că  Biserica Ortodoxă din Moldova adesea pierde controlul şi influenţa în domeniul organizării pelerinajelor la Locurile Sfinte şi că pelerinajele sunt organizate de agenţii de turism (ca regulă particulare), de persoane ce nu au cel puţin o elementară iniţiere religioasă, cu binecuvântarea ÎPS Vladimir, Mitropolitul Chişinăului şi al Întregii Moldove, în cadrul şi sub egida Departamentului Mitropolitan Relaţii Externe a fost înfiinţat Centru de Pelerinaj „PELERINUL ORTODOX”, cu sediul în mănăstirea de maici „Sf. M. Mc. Teodor Tiron” (Ciuflea) din Chişinău. Centrul are menirea de a organiza, coordona şi desfăşura diversă activitate în domeniu.

Suntem convinşi că astfel organizarea pelerinajelor va avea rezultatele mult aşteptate: catehizarea, convertirea şi descoperirea valorilor tradiţionale, limitând accesul reprezentanţilor  unor confesiuni străine şi ostile Ortodoxiei, ce săvârşesc astfel de călătorii şi prin vicleşug racolează noi membri. De multe ori aceştia  au un singur obiectiv: de a obţine profituri, prin aceasta aducând grave prejudicii morale şi materiale Bisericii Ortodoxe.