Penticostarul paisian, o carte de psaltică aşteptată de 200 de ani

După un efort de 12 ani de la primirea binecuvîntării Părintelui Justin Pârvu, duhovnicul şi stareţul nostru, pentru a strînge într-un volum cîntările Penticostarului paisian, ne putem bucura de cea mai frumoasă colecţie de cîntări psaltice, de cea mai pură tradiţie psaltică românească, dedicate celei mai luminoase perioade din an, de la Sfînta Înviere pînă la Duminica Tuturor Sfinţilor (Duminica întîi după Pogorîrea Sfîntului Duh).

Formatul cărţii este A4, la două culori, 620 de pagini de cîntări. Această carte este singura lucrare dedicată acestei importante perioade din an pînă acum în limba română, absolut necesară cultului din catedrale, parohii şi mănăstiri. Apariţia se datorează Mănăstirii Petru Vodă şi editurii Sophia din Bucureşti. Cărţile vor fi la vînzare începînd cu data de Luni, 2 Aprilie 2018.

Pentru slujba Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, am luat cîntarea Învierea Ta, Hristoase din BMNeamţ-mr014:37r.
Multele variante de Hristos a înviat le-am extras din manuscrisele BMNeamţ-mr13:064v-65r, BMNeamţ-mr087:04v, BMN mr 13:65r, BMV642:216v, BMNeamţ-mr087:4r, BMNeamţ-mr013:64v, BMNeamţ-mr013:74r, BMNeamţ-mr087:04v, BMNeamţ-mr013:65r, BMNeamţ-mg30:259v, msFilotheu:225v, BMNeamţ-mg18:151r, BMNeamţ-mg30:259v, BAR-mr3694:178v, BMNeamţ-mr014:037v, BMNeamţ-mg05:098r-v, BMV642:216v, BMNeamţ-mr087:3r-v, msFilotheu:371v, BMNeamţ-mr087:3v-4r, BMVăratec-642:216v şi BMSinaia-40:419r-v.

Canonul Învierii l-am transcris din BMNeamţ-mr087:5r-32v. La oda a 9-a, O, dumnezeiescul este din BMNeamţ-mr013:71v, BMNeamţ-mr013:72v, BMNeamţ-mr087:31r, iar O, Paştile din BMNeamţ-mr013:71v-72r, BMNeamţ-mr013:72v-73r şi BMNeamţ-mr087:31v.
Luminîndele Sfintei Învieri s-au păstrat în două tradiţii distincte, una pe o podobie de glas 3 şi o alta pe o podobie de glas 2. Ele au fost traduse ori compuse în limba română atît de Macarie Ieromonahul (BAR-mr2439:96r-v, BMNeamţ-mg30:253r-v), cît şi de Visarion Ieromonahul (BMNeamţ-mr087:32v şi mr007:48v).

Toată suflarea de Mihalache Moldoveanul am luat-o din BMNeamţ-mr14:29r-v, 27r-v, iar ultimele două stihiri le-am completat din autograful părintelui Macarie BAR-mr1693:14r-v. Pentru varianta stihirarică a laudelor glasului întîi am făcut exegeza din autograful ieromonahului Filothei Jipa (BAR-mr0061:73v-74r) şi cea a ultimei copii cunoscte în notaţia originală, realizată de ieromonahul Acachie de la Căldăruşani (BAR-mr5497:16r-17v), folosindu-mă de exegeza Anastasimatarului lui Hrysaf aflată în ms. athenian ΕΒΕ ΜΠΤ 758. Contribuţiile lui Marian Mitu, din formulele folosite de părintele Macarie Ieromonahul, pentru curgerea mai firească a melodiei, au fost binevenite.
Stihirile Paştilor le-am luat din ms. autograf Visarion BMNeamţ-mr087:33r-35r. Ele sînt compuse în limba greacă de Iosif Monahul, în notaţia irmologică veche, şi se găsesc în ms. BMNeamţ-mg38:14r-16r. Ele sînt continuate de o variantă ceva mai scurtă, tot autografă Visarion, din BMNeamţ-mr087:35r-37r. Stihirile calofonice ale Ieromonahului Macarie au fost extrase din BMNeamţ-mg30:260r-262v, dar ele se găsesc şi în arhetipul Irmologhionului Calofonicon, autograf Macarie, BAR-mr1685:100r-101v.
Slava Laudelor (Ziua Învierii) am compilat-o din manuscrisele BMNeamţ-mr14:37v-38r, BMNeamţ-mr007:2r-2v, BMNeamţ-mg13:f75r-75v, BMNeamţ-mr007:2v-3r, msFilotheu:226v, BMNeamţ-mg30:255r, BAR-mr2941:141r, BMVăratec-642:217r-218v, BMNeamţ-mg09:f233r-236r exegeză Macarie, BMNeamţ-mg22:f263r-264v, BMVăratec-226:142r-144v, BMNeamţ-mg05:f113r-117r şi BMNeamţ-mr087:37r-42v. Deşi pentru cratima lui Petru din Peloponnes la slava compusă de Hrysaf cel Nou am aflat două copii în notaţia originală, autografe Iosif, în BMNeamţ-mg38 şi BMSecu-30, nu am găsit-o în nici unul din manuscrisele paisiene cercetate pînă acum. Exegeza îi aparţine lui Grigorie Protopsaltul şi este din cartea Ταμειον ανθολογιαν, tipărită la Constantinopol în 1834, p.147-150.
Ceasurile Paştilor le-am luat din BMNeamţ-mr087:45v-48v, dar ele se găsesc şi în alte manuscrise.

La liturghia Învierii Domnului, antifoanele şi stihul de la vohod le-am luat din autograful p. Macarie BAR-mr2439:101r-v.
Cîţi în Hristos le-am luat din BAR mr2439:95r-96r, BMNeamţ-mg 30:16r-17r, BMNeamţ-mg 10:3r-4v, BMNeamţ-mr 6:17r-18v, BAR-mr2439:162v-163r, BAR-mr2439:103r-v, BMVărtec-645:6r-v, BMN-mg01:16v-17v, BMN-mg18:10v-11r, BEpRoman-74:360r, BEpRoman-23:6v-7r, BEpRoman-30:179r-v7r, BAR-mr1804:151r-v, 151v-152v, BAR-mr5936:20r.
Variantele irmosului Îngerul a strigat le-am cules din BMNeamţ-mr13:66v-67r, BMNeamţ-mg30:263r-v, BMNeamţ-mr13:68v-69r, BMNeamţ-mr13:70r-71r, msFilotheu:225v-226v, Colciu-Axioane.p.81-84 (în notaţia originală în BMNeamţ-mg08:122v) şi AS-Iasi-ms0079:224r-v.

Chinonicul Trupul lui Hristos este singurul dintre chinonicele Bisericii care nu are Alliluia la final, pentru motivul că nu redă un text din Sfînta Scriptură, ci este un îndemn la împărtăşirea cu Sfintele Taine. Am împărţit pe glasuri chinonicele aflate prin manuscrise, astfel:
1. la glasul întîi:
– chinonicul lui Balaş preotul se află în notaţia originală în BCU-Iaşi-III89:533r, BNR4947:324r şi BMNeamţ-mg38:43v. Singura exegeză aflată la acest chinonic am aflat-o în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:197v.
– chinonicul lui Petru Berechet gl.1 tetrafonic se află în notaţia originală în BNR4947:325v şi BCU-Iaşi-III89:535r, iar exegeza lui făcută de Grigorie Protopsaltul am luat-o din BAR-mg0753:252v.
– chinonicul lui Daniil se află în notaţia originală în BNR4947:329v şi BMNeamţ-mg38:25v, iar în exegeză în BMNeamţ-mg26:246v-248r şi BMSinaia-42:82r-83v, iar traducerea autografă a părintelui Macarie în BAR-mr3915:11r-v, copiată în BAR-mr1692:50r-51v.
– Primul chinonic Trupul lui Hristos al părintelui Visarion l-am găsit în două manuscrise – BMSinaia 42 f.91v-94v şi BAR-mr5936 f.274r-279v. Primul este autograf al monahului Haralambie (nedatat), ucenicul p. Visarion, şi al doilea este autograf al ierodiaconului Andronic de la Secu, marele duhovnic şi cronicar de la Noul Neamţ de mai tîrziu, datat (chiar la sfîrşitul chinonicului) 1844 Martie 14. Amîndouă au greşeli de scriere, pe care le-am eliminat prin comparaţie; din păcate, primul este incomplet, iar al doilea are adăugat la final un Alliluia care cu siguranţă nu îi aparţine autorului. A treia variantă am aflat-o în ms. autograf Calinic Ieromonahul ANChisinau-2119.4.02:315v. Toate trei sînt în limba greacă, iar traducerea îmi aparţine.
2. la glasul al doilea:
– chinonicul lui Petru Vyzantie (din Vu) l-am găsit în BMSinaia-42:83v-84v şi tradus de părintele Macarie Ieromonahul în BAR-mr3915:11v-12r (autograf) şi BAR-mr1692 f.51v-52v (copie).
– chinonicul lui Petru Vyzantie (din Pa) l-am găsit în BMNeamţ-mg26:248v-249v şi tradus de părintele Macarie în BAR-mr3915:12r-v (autograf) şi BAR-mr1692 f.52v-54r (copie).
– chinonicul lui Grigorie Protopsaltul (din Pa) l-am găsit în BMNeamţ-mg26:249v-250v şi tradus de părintele Macarie în BAR-mr3915:12v-13r (autograf) şi BAR-mr1692:54r-55r.
3. la glasul al treilea:
– chinonicul lui Manuil Hrysaf cel Vechi se găseşte în notaţie originală în BCU-Iaşi-III89:530v. Exegeza am luat-o din ΕΒΕ ΜΠΤ 705:192r.
– chinonicul lui Petru Vyzantie l-am găsit în BMNeamţ-mg26:250v-252r şi tradus de p. Macarie în BAR-mr3915:13r-v (autograf) şi BAR-mr1692:55r-56r.
– cel al lui Grigorie Protopsaltul l-am găsit în BAR-mr3942:100r-101r, BMSinaia-42:84v-85v, BMNeamţ-mg26:252r-253r, iar tradus de părintele Macarie în BAR-mr3915:12r (autograf) şi BAR-mr1692 f.56r-57r.
– chinonicul lui Nichifor Cantuniari se găseşte în notaţia originală în BMNeamţ-mg21:383v (autograf) şi în două copii scrise de p. Iosif în BMNeamţ-mg38:38v şi în acelaşi manuscris la fila 49r. Exegezele le-am aflat în BMNeamţ-mg22:233r-236r, BMSinaia-43:51v-54r şi BMSinaia-43:73v-75r.
4. la glasul al patrulea:
– primul chinonic al lui Manuil Hrysaf se află în notaţie originală în BCU-Iaşi-III89:531r, iar exegeza lui în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:192v.
– al doilea chinonic al lui Manuil Hrysaf se află în notaţie originală în BCU-Iaşi-III89:532r, iar exegeza lui în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:193v.
– cel al arhiereului Gherman Neon Patron se află în notaţie originală în BNR4947:327v şi BCU-Iaşi-III89:533v, iar exegeza lui în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:196r.
– cel al lui Grigorie Protopsaltul se află în BMSinaia-42:85v-86v şi BMNeamţ-mg26:253r-254r, iar traducerea p. Macarie în BAR-mr3915:13v-14r (autograf) şi BAR-mr1692:57r-58v.
5. la glasul al cincilea:
– chinonicul lui Petru Lampadarie din Peloponnes se găseşte în două variante; pe prima am găsit-o în traducerea părintelui Macarie din BAR-mr3915:16v.
– a doua variantă a chinonicului lui Petru din Peloponnes se află în notaţia originală în BNR4947:326v, în exegeză în BAR-mr3942:107r-108v, BMSinaia-42:86v-87r şi BMNeamţ-mg26:254r-256r, iar în traducerea p. Macarie în BAR-mr3915:55r (autograf), BAR-mr1692:58v-60v şi BAR-mr5935:194r-195r.
– varianta a doua a chinonicului am aflat-o într-o altă traducere, făcută probabil la Mănăstirea Căldăruşani în BAR-mr5935:194r.
– chinonicul anonim, transcris în exegeză (probabil) de Ieromonahul Calinic l-am luat din BMNeamţ-mg25:161r-162v.
6. la glasul al şaselea:
– singurul chinonic Trupul lui Hristos pe acest glas îi aparţine lui Petru din Peloponnes şi l-am găsit în exegeză în BMSinaia-42:87r-88r şi BMNeamţ mg26:256r-257r, iar în traducerea părintelui Macarie în BAR-mr3915:14r (autograf) şi BAR-mr1692:60v-61r.
7. la glasul al şaptelea (varys şi protovarys):
– chinonicul lui Manuil Hrysaf pe glas varys se află în exegeză în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:194r.
– chinonicul lui Manuil Hrysaf protovarys se află în notaţie originală în BCU-Iaşi-III89:531v, iar în exegeză în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:194v.
– cel al lui Hrysaf cel Nou se află în notaţie originală în BNR4947:331r şi BCU-Iaşi-III89:532v, iar în exegeză în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:195r.
– cel al lui Kyrill Arhiereul de Marmara se află în notaţie originală în BNR4947:332v, iar în exegeză în BMNeamţ-mg01:318r-320r.
– cel al lui Petru Vyzantie se află în exegeză în BMNeamţ-mg10:265v-267v şi mg26:257r-258v, iar în traducerea părintelui Macarie în BAR-mr3915:54r-v (autograf) şi BAR-mr1692:61v-63r.
– cel al lui Grigorie Protopsaltul se află în BMSinaia-42:88r-89r şi BMNeamţ mg26:258v-259v, iar traducerea părintelui Macarie în BAR-mr3915:14r-v (autograf) şi BAR-mr1692:63r-64r.
8. la glasul al optulea:
– chinonicul lui Grigorie Protopsaltul se află în BMSinaia 42:89r-90r şi BMNeamţ mg26:259v-260v, iar traducerea părintelui Macarie în BAR-mr3915:14v-15r (autograf) şi BAR-mr1692:64r-65v.
– cel al lui Gheorghe Theodoru se găseşte în BNR4950:98v-100r şi BMN-mg22:236r.
Prochimenele Săptămînii luminate le-am luat din manuscrisele BMNeamţ-mg16:094r-097r (autograf Visarion) şi din BMSinaia40:421r.
La sărbătoarea Izvorului Tămăduirii am pus stihirile compuse de p. Visarion în BMNeamţ-mr007:3r-4v şi luminînda din acelaşi ms., f.49r.
Compoziţia cea mai des întîlnită în manuscrisele de la începutul veacului al XVIII-lea (şi, probabil, cea mai veche) pentru chinonicul zilei de Vineri, din Săptămîna Luminată, îi aparţine mitropolitului Arsenie al Kydoniei (~1700-1705 d.Hr.), un strălucit compozitor. O copie a acestui chinonic, compus pe glasul al 8-lea, se află şi în manuscrisul paisian aflat astăzi sub cota BCU-Iaşi III89, la fila 536r. Din păcate, însă, chinonicul nu a fost transcris în noua notaţie nici de către exegeţii greci, nici de către cei români.
Singurul chinonic la această sărbătoare din manuscrisele paisiene pe care l-am identificat pînă acum este cel aparţinînd lui Dionysie Fotino, scris în jurul anului 1800, a cărui exegeză în notaţia actuală se regăseşte în manuscrisul cernican aflat sub cota BAR-mr0304, la filele 362v-364r. El nu a fost tradus şi publicat de Anton Pann în Heruvico-chinonicarul său. Traducerea îmi aparţine.
La Duminica Thomei, stihirile şi luminînda le-am luat din ms. BMNeamţ-mr007:4v-6v şi 49r, irmoasele canonului utreniei din BMNeamţ-mr008, iar irmosul de la liturghie l-am găsit într-o singură variantă, aparţinînd părintelui Macarie (şi tipărită în 1823 în Catavasierul său), în mai multe manuscrise, precum BMNeamţ-mg04:117r, mg10:150v, mg11:107v, mg22:245v, BMSecu-70:307v, A.N.Chişinău fond 2119, inv.4, ms.6:155v, sau B.Ep.Roman-78:230r.
Chinonicele la Duminica Thomei sînt următoarele:
– cel al lui Balaş preotul gl.1 se află în exegeză în notaţie originală în BCU-Iaşi-III89:537v, iar în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:194r.
– cel al lui Daniil Protopsaltul gl.1 se găseşte în original în BNR4947:336v, în exegeză în BAR-mr3942:108v-110r şi BMSinaia-42:95r-96r şi în traducerea părintelui Macarie Ieromonahul în BAR-mr3915:17v (autograf) şi BAR-mr1692 f.65v-67r.
– cel al lui Petru Berechet gl.4 se află în notaţie originală în BNR 4947:335r, iar în exegeză în BAR-mg0753:254v.
– cel al lui Gheorghe Redestinos gl. protovarys se află în notaţie originală în BCU-Iaşi-III89:536v, iar în exegeză în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:198r.
– cel al lui Hrysaf cel Nou gl.varys se află în notaţie originală în BCU-Iaşi-III89:537r, iar în exegeză în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:199r.
– cel al lui Kyrill Arhiereul gl.varys se află în notaţie originală în BNR4947:336r, iar în exegeză în ANChişinău-2119.4.02:326v.

La Duminica Mironosiţelor, stihirile şi luminînda le-am luat din ms. BMNeamţ-mr007:7r-8v şi 49v-50r, iar irmoasele canonului utreniei din BMNeamţ-mr008. Slava compusă de Ieromonahul Filothei Jipa (Pe Tine, Cel ce Te îmbraci cu lumina) se află în notaţie originală în manuscrisele BAR-mr0061:241r şi BAR-mr2219:302v, iar în exegeza părintelui Macarie Ieromonahul în ms. BAR-mr3736:69v (autograf), BMNeamţ-mg30:241v, BMSecu-83:88v şi BMSecu-70:409v.

La Duminica slăbănogului, stihirile şi luminînda le-am luat din ms. BMNeamţ-mr007:8v-11r şi 50r, iar irmoasele canonului utreniei din BMNeamţ-mr008.

Înjumătăţirea Praznicului se numeşte în limba greacă a Sfinţilor Părinţi Μεσοπεντηκοστή. O traducere fidelă ar fi „jumătatea Cincizecimii”. Pînă în epoca recentă, această sărbătoare se bucura de un fast cu totul deosebit. Are odovanie, irmos şi chinonic propriu, ceea ce o aşează, liturgic vorbind, în rîndul praznicelor împărăteşti.
Stihirile şi luminînda Înjumătăţirii le-am luat din ms. BMNeamţ-mr007:11r-12r şi 50r-50v, iar irmoasele canonului utreniei din BMNeamţ-mr008. Irmosul părintelui Macarie ce se cîntă la Liturghie l-am găsit în ms. BMNeamţ-mr13:76r, în BMNeamţ-mg11:115v şi în BMNeamţ-mg22:261r-v, pe cel anonim în BMNeamţ-mg22:260v, pe al doilea al părintelui Macarie tot în BMNeamţ-mg22:260v, pe al doilea anonim l-am luat din BMVăratec-644:98v, pe cel al p. Visarion din BMNeamţ-mr13:76v, iar pe cel al lui Balaş Preotul din BAR-mr1685:144r-v (autograf Macarie); pînă spre 1780 acest irmos al lui Balaş nu apare în nici o colecţie manuscrisă de irmoase calofonice, ci era doar unul din irmoasele obişnuite compuse de acest autor în ultimele decenii ale veacului al XVII-lea .
Chinonicele la Înjumătăţire au următoarele surse:
– cel al lui Hrysaf cel Nou gl.1 tetrafonic se află în notaţie originală în BNR4947:339r şi BCU-Iaşi-III89:538r, iar în exegeza lui Hurmuz în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:200v.
– cel al lui Balaş Preotul gl.1 tetrafonic se află în notaţie originală în BCU-Iaşi-III89:538v, iar în exegeza lui Hurmuz în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:201r.
– cel al lui Petru Berechet gl.4 se află în notaţie originală în BCU-Iaşi-III89:539r şi BNR4947:340r, iar în exegeza lui Grigorie în BAR-mg0753:256r.
– primul chinonic cel al lui Kyrill Arhiereul gl.4 nu l-am identificat pînă acum în notaţie originală, dar în exegeza lui Calinic Ieromonahul se află în ANChişinău-2119.4.08:278v.
– al doilea chinonic al lui Kyrill Arhiereul gl.4 se află în notaţie originală în BNR4947:340v, iar în exegeza lui Calinic Ieromonahul în ANChişinău-2119.4.08:279v.
– chinonicul lui Daniil Protopsaltul gl.4 se află în notaţie originală în BNR4947:341r, în exegeză în BMNeamţ-mg25:166r şi BMNeamţ-mg26:263v, iar în traducerea părintelui Macarie în BAR-mr3915:17v (autograf) şi BAR-mr1692:65v-67r.
– chinonicul lui Petru din Peloponnes se află în notaţie originală în BNR4947:342r, în exegeză în BARmr3942:110r-111r, BMNeamţ-mg25:167r-167v, BMSinaia-42:97v-99r, iar în traducerea p. Macarie în BAR-mr3915:19v (autograf), BAR-mr1692:70v-72r.
– chinonicul anonim gl.5 este o compoziţie mai atipică, aducînd aminte de o doxologie de Petru Vyzantie, care pendulează permanent între gl.5 şi gl.4 aghia; l-am găsit într-un singur ms. paisian pînă acum, BNR4950:91r.
– chinonicul lui Manuil Vlatiru este o creaţie excepţională de pe la anii 1400; în notaţia originală l-am aflat în BCU-Iaşi-III89:538r, iar în exegeză în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:200r.

La Duminica samarinencei, stihirile şi luminînda le-am luat din ms. BMNeamţ-mr007:12r-14r şi 50v-51r, iar irmoasele canonului utreniei din BMNeamţ-mr008.

La Duminica orbului, stihirile şi luminînda le-am luat din ms. BMNeamţ-mr007:14r-16r şi 51r-v, iar irmoasele canonului utreniei din BMNeamţ-mr008.

La Sfînta Înălţare, primele stihiri ale vecerniei le-am luat din manuscrisul BMNeamţ-mr007:16r-17v, următoarele din BMNeamţ-mg16:086r (tot autograf Visarion), iar a treia variantă din msFilotheu:376r (autograf Calinic). Cele două variante ale slavei vecerniei Înălţării sînt din BMNeamţ-mr007:17v-19v. Primele stihiri ale litiei Înălţării sînt din BMNeamţ-mr007:19v-22v, iar al doilea rînd sînt din BMNeamţ-mg34:48r-49v. Slava litiei, stihirile stihoavnei cu slava lor, sedelnele utreniei şi stihira după evanghelie sînt din BMNeamţ-mr007:22v-26r. Irmoasele canonului utreniei sînt din BMNeamţ-mr008. Oda a 9-a a canonului Înălţării este luată din Catavasierul tipărit al p. Macarie, iar luminînda din BMNeamţ-mr007:51v. Stihirile laudelor sînt din BMNeamţ-mr007:26r-v.
La liturghia Înălţării, irmosul părintelui Macarie este din BMNeamţ-mg10:158v, cel paisian din BMNeamţ-mg01:167v, al doilea irmos al p. Macarie din BMSinaia-42:106v, iar cel al p. Visarion din BMNeamţ-mr013:95v.
Chinonicele la Înălţare au următoarele surse:
– chinonicul lui Petru Berechet gl.1 se află în notaţie originală în BCU-Iaşi-III89:540v şi în exegeza lui Grigorie în BAR-mg0753:257r.
– cel al lui Hrysaf cel Nou gl.4 se află în notaţie originală în BCU-Iaşi-III89:539v şi în exegeza lui Hurmuz în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:203r.
– cel al lui Balaş Preotul gl.4 se află în notaţie originală în BCU-Iaşi-III89:540r şi în BNR4947:347v, iar în exegeză în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:203v.
– cel al lui Daniil Protopsaltul gl.4 se află în notaţie originală în BNR4947:349r, în exegeză în BAR-mr3942:111r-112r, BMNeamţ-mg25:167v-168r, BMSinaia-42:101r-102r, în traducerea părintelui Macarie în BAR-mr3915:20v (autograf) şi BAR-mr1692:72r-73r, iar în traducerea nemţeană în BMSinaia-42:105v-106v.
– cel al lui Petru din Peloponnes gl.4 se află în exegeză în BMNeamţ-mg25:168r-169r, BMSinaia-42:99r-100v, ş.a., iar în traducerea p. Macarie se află în BAR-mr3915:20r (autograf) şi BAR-mr1692:73r-74v.
– cel al lui Xenos Coroni gl.varys se află în original în BCU-Iaşi-III89:539r, iar în exegeză în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:201v.
– chinonicul lui Manuil Hrysaf cel Vechi gl.protovarys se află în original în BCU-Iaşi-III89:539v şi în BNR4947:347r, iar în exegeza lui Hurmuz în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:202r.
– cel al lui Kyrill Arhiereul gl.8 se află în notaţia originală în BNR4947:348v, iar în exegeza p. Calinic în A.N.Chişinău-2119.4.02:329v.
– cel al p. Visarion Duhovnicul gl.8 se află în BMSinaia-42:108r, iar a doua sa variantă este din ms. ANChisinau-2119.4.02:330v (autograf Calinic).

La Duminica orbului, stihirile şi luminînda le-am luat din ms. BMNeamţ-mr007:26v-28v şi 52r, iar irmoasele canonului utreniei din BMNeamţ-mr008. Chinonicul părintelui Macarie din Sîmbăta morţilor se află în manuscrisele BAR-mr3915:24r-v (autograf), BAR-mr4013:13r-v şi BAR-mr1692:78v-82r.

La Duminica Cincizecimii, stihirile, sedelnele şi luminînda le-am luat din ms. BMNeamţ-mr007:29r-37r şi 52r-v, iar irmoasele canonului utreniei din BMNeamţ-mr008. Irmosul părintelui Macarie de la liturghia din Duminica Cincizecimii se află în BMNeamţ-mg11:108r, al doilea irmos în BMNeamţ-mg10:131r, iar cel pe glas 7 este din ms. nemţean BNR4959:20v.
Chinonicele la Cincizecime au următoarele surse:
– cel al lui Ioan Clada gl.1 tetrafonic se află în original în BCU-Iaşi-III89:541r, iar exegeza în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:204v.
– cel al lui Hrysaf cel Nou gl.1 tetrafonic se află în original în BCU-Iaşi-III89:542r, iar exegeza în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:206r.
– cel al lui Bălaş Preotul gl.1 se află în original în BNR4947:354r, iar exegeza în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:206r.
– cel al lui Daniil Protopsaltul gl.1 se află în notaţia originală în BNR4947:356r, exegeza în BARmr3942:112r-113r şi BMSinaia 42:102r-103r ş.a., iar traducerea p. Macarie în BAR-mr3915:21r (autograf) şi BAR-mr1692:74v-76r.
– cel al lui Kyrill Arhiereul gl.5 se află în original în BNR4947:355v, iar exegeza în A.N.Chişinău-2119.4.08:284r.
– chinonicul lui Manuil Hrysaf gl.varys se află în original în BCU-Iaşi-III89:541v, iar exegeza în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:205r.
– chinonicul lui Petru din Peloponnes gl.varys se află în exegeză în BMSinaia-42:103r-104v, ş.a., iar în traducerea p. Macarie se află în BAR-mr3915:22r (autograf) şi BAR-mr1692 f.76r-77r.
– cel al lui Petru Berechet gl.8 se află în original în BNR4947:354v, iar exegeza în BAR-mg0753:257v.
Slujba de la vecernia plecării genunchilor este din ms. BMNeamţ-mr007:37v-39r, iar slava părintelui Filothei Jipa se află în notaţia originală în BAR-mr0061:33v (autograf) şi BAR-mr2219:334r, iar în exegeza părintelui Macarie se află în BAR-mr3736:73v (autograf) şi BMNeamţ-mg30:245r. Canonul pavecerniţei în Lunea Sfîntului Duh este luat din BMNeamţ-mr008. Chinonicul lui Petru Vyzantie se găseşte în exegeză în ms. BAR-mr3942:113r-114r, BMSinaia-42:104v-105v ş.a., iar în traducerea p. Macarie se află în BAR-mr3915:23r (autograf) şi BAR-mr1692 f.77v-78r.

La Duminica tuturor sfinţilor, stihirile şi luminînda le-am luat din ms. BMNeamţ-mr007:39r-43r şi 52v-53r, iar irmoasele canonului utreniei din BMNeamţ-mr008.
Chinonicele la Duminica tuturor sfinţilor au următoarele surse:
– cel al lui Gherman Neon Patron gl.1 tetrafonic, o compoziţie unică prin frumuseţea ei, se găseşte în exegeza lui Hurmuz în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:207v.
– cel al lui Petru Berechet gl.4 se află în original în BNR4947:357r, iar exegeza în BAR-mg0753:258r.
– cel al lui Kyrill Arhiereul gl.5 se află în original în BNR4947:357v, iar exegeza în A.N.Chişinău-2119.4.02:342v (autograf Calinic) şi BEpRoman74:333v.
– cel al lui Petru din Peloponnes gl.5 se află în notaţia originală în BNR4947:360v, în exegeză în BARmr3942:114r-115r, BMNeamţ-mg01:332v-334v, BMSinaia-43:60r-61r, ş.a., iar în traducerea p. Macarie se află în BAR-mr3915:28r (autograf).
– cel al lui Manuil Hrysaf gl.varys se află în notaţia originală în BCU-Iaşi-III89:543r, iar exegeza în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:206v.
– cel al lui Hrysaf cel Nou gl.varys se află în exegeza lui Hurmuz în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:207v.
– cel al lui Balaş Preotul gl.varys se află în notaţia originală în BCU-Iaşi-III89:543v şi BNR4947:359v, iar exegeza în ΕΒΕ ΜΠΤ 705:208v.
– cel al lui Daniil Protopsaltul gl.8 se află în original în BNR4947:358r, exegeza în BARmr3942:115r-116v, BMSinaia 43 f.61r-62v, ş.a., iar traducerea p. Macarie în BAR-mr3915:25r şi BAR-mr1692:82r-84r.
– chinonicul lui Petru din Peloponnes gl.8 (din Ke) se află în exegeză în BMNeamţ-mg26:274r, ş.a., iar în traducerea p. Macarie se află în BAR-mr3915:26r (autograf).
– chinonicul lui Petru din Peloponnes gl.8 (din Ni) se află în exegeză în BMNeamţ-mg26:275v, ş.a., iar în traducerea p. Macarie se află în BAR-mr3915:27r (autograf).
– chinonicul lui Nichifor Cantuniari gl.8 se află în exegeză în prima variantă în BAR-mr5936:303r, în cea de a doua în BMSinaia-43:62v, iar în cea de a treia în BNR4951:206v.
– chinonicul lui Grigorie Protopsaltul gl.8 se află în BMNeamţ-mg26:277r-279r, ş.a., iar în traducerea p. Macarie se află în BAR-mr1692:88v.
– chinonicul lui Hurmuz Hartofylax gl.8 se află în A.N.Chişinău-2119.4.07:80r, ş.a., iar în traducerea p. Macarie se află în BAR-mr3915:29r (autograf).

Pentru irmoasele calofonice, am extras din BAR-mr1685, Irmologhionul Calofonicon al părintelui Macarie (arhetip al tuturor celor copiate după 1834), irmoasele cu numerele 2, 11, 17, 21, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 65, 66, 67, 68, 69, 70, 71, 95, evident, punîndu-le în ordinea liturgică a Penticostarului.

monahul Filotheu Bălan

Sursa: http://manastirea.petru-voda.ro/