Postul pentru copii – şcoală a voinţei, examen de credinţă

Majoritatea părinţilor de astăzi fac parte din generaţia care n-a postit în copilăria lor. În lipsa unei experienţe timpurii de postire fireşte că ei se întreabă de ce trebuie să postească şi copiii, ce folos au micuţii lor de la post şi dacă e admis să-i alinte cu tort de post sau cu salam vegetal, cum să sărbătorească zilele de naştere ale copiilor care cad în post şi cum să se alimenteze un elev dacă la cantina şcolară nu se dă mâncare de post? La aceste întrebări a răspuns părintele Marcel Dodu din Sângerei, tată a şase copii.

– Părinte, de ce copiii trebuie să postească? Ce înseamnă postul pentru copii?

– Postul, ca noţiune generală este abţinerea conştientă şi benevolă de la anumite alimente (lactate, ouă, carne, peşte) şi de la fapte, cuvinte rele. Postul ne ajută să ne întărim voinţa de a urma lui Hristos Fiul lui Dumnezeu şi, totodată, este o mărturisire a credinţei noastre. Astfel ascultarea noastră faţă de Dumnezeu şi de Biserică ne oferă o bucurie mult mai mare care este dobândirea Împărăţiei lui Dumnezeu. Postul este de mai multe feluri: uşor, aspru şi negru (abtinerea totală de la alimente şi băutură). Severitatea postului este individuală, în dependenţă de vârsta copilului şi de pregătirea lui duhovnicească. Copiii de la 7 ani pentru a se împărtăşi trebuie să ţină post, dar, în funcţie de maturitatea lui duhovnicească, poate posti şi mai devreme. Pentru copii postul este o deprindere care, treptat, îl face mai atent la propriul comportament. Fiind atent la ceea ce trebuie să mănânce în post, sporeşte şi în viaţa duhovnicească.
Copiii trebuie să postească ca să cunoască din fragedă vârstă că “toate sunt bune, dar nu toate sunt de folos”, să conştientizeze măsura lucrurilor şi să o aplice în viată.

– Mulţi părinţi se întreabă cum să sărbătorească zilele de naştere ale copiilor în familie, la şcoală, dacă acestea cad întotdeauna în post, căci n-ar vrea nici să întristeze copilul şi nici să încalce postul?

– Ziua de naştere este o bucurie pe care vreai să o împarţi cu aproapele tău, este un prilej de a-I mulţumi lui Dumnezeu pentru purtarea Sa de grijă şi, în acelaşi timp, un omagiu adus părinţilor. În post această bucurie poate fi exprimată printr-o simplă felicitare, cu o rugăciune de mulţumire la biserică. Masa de sărbătoare se pregăteşte înaintea postului sau după el. Ca să înţelegi mai bine, să-ţi dau un exemplu. Imaginează-ţi că în ziua ta de naştere în localitatea ta are loc un cutremur sau se întâmplă vreo inundaţie ori altă calamitate naturală. În asemenea caz desigur îti vei amâna sărbătorirea zilei de naştere pentru o altă dată, la fel şi în perioada de post.

– În perioada postului trebuie să renunţăm la produsele preferate care conţin carne, ouă şi lapte. Dar astăzi în magazine putem găsi cam aceleaşi produse doar că de post: salam vegetal, tort de post, ciocolate s.a. Sunt oare aceste produse compatibile cu postul?

– Referitor la această întrebare, cred că ar fi bine de consultat un specialist în nutriţie. În alimentaţia creştină de post se cunosc diferite mâncăruri îndulcite: coliva (grâul fiert), plachia (orezul fiert), plăcinta dulce, copturi, turte, fructe uscate, dulceaţă, miere, nuci, etc. Acestea sunt alimente naturale, pregătite fără aditivi sintetici. Transformarea fructelor, legumelor, dulceţurilor în tort, salam, brânză este un progres culinar dar, care intră în contradicţie cu noţiunea de post, ce presupune o abţinere benevolă. Chiar dacă ingredientele sunt de post, aceste produse amintesc de mâncărurile de dulce. La o expozitie agro-alimentară de boabe de soia au fost apreciate diferite alimente din soia şi după calităţile gustative pe primul loc s-au clasat boabele de soia prajite. Cele spuse mai sus în majoritatea cazurilor se referă la deserturi, dar mâncarea de baza în post sunt terciurile, cartofii, fasolea, mazărea, hrişca, orezul, etc. Postul este abţinere de bună voie nu îmbuibare cu mîncare, nici desfătare cu mîncare. Poftele şi slăbiciunile sunt o temă aparte.

– Cum să procedăm dacă la cantina şcolară copiilor li se dă doar mâncare de frupt? Să mănânce crenvuşti şi budincă sau să rabde până seara?

–  La orice instiţutie preşcolară, şcolară pentru unii elevi se pregăteşte un regim alimentar aparte, dietic. Deoarece elevii iau masa la cantina şcolară, putem conveni cu administraţia şcolii, a grădiniţei asupra unui regim alimentar pentru copiii noştri de post, mai ales că şi bucătăresele, şi conducătorii instituţiei sunt creştini, cunosc ce este postul şi evident că vor fi de acord. Dacă nu, atunci părinţii pot să dea copilului mincare de post la pachet de acasa. Mâncarea de post nu afectează sănătatea copilului, ci o întăreşte, cu atât mai mult că ei nu sunt expuşi la efort fizic sporit, iar activitatea intelectuală nu este pereclitată. Şi să nu uităm că postul este un efort pentru copii de buna voie coordonat de parinţi, nu o osândire a lor, care treptat, de la post la post, de la an la an, se măreşte şi severitatea lui.

sursa copilortodox.wordpress.com