Părintele Simion Săsăujan s-a născut în urmă cu 76 de ani, la data de 27 aprilie 1939, în județul Sibiu, comuna Chirpăr, satul Săsăuș. Și-a început activitatea de preot în anul 1966, în parohia Mihăileni, unde a slujit timp de 5 ani, alți 20 de ani a fost preot în Agnita, iar de 25 de ani este preot în Sibiu, la biserica „Pogorârea Duhului Sfânt“ din Valea Aurie. Timp de 14 ani a fost și consilier mitropolitan, bisericesc și social, între 1990 și 2004. Părintele Săsăujan a înființat în anul 1995, sub patronajul Bisericii, prima Asociație Filantropică din Arhiepiscopia Sibiului: „Asociația Sfântul Nicolae“, cu scopul de a-i ajuta pe copiii și bătrânii în dificultate. Prin această asociație, se deruleazã proiecte sociale privind protecția și asistența persoanelor defavorizate din parohie, precum proiectul „Masa pe roți”, unde timp de 3 ani bătrânii nevoiași au primit o masă caldă la domiciliu. În prezent, de aproape un deceniu, la Centrul de Zi, 25 de copii din Valea Aurie primesc în fiecare zi o masă caldă, pregătită de soția părintelui Simion, Eugenia. În curând, aici se vor încheia și lucrările la căminul de persoane vârstnice, cu o capacitate de 25 de locuri, a cărui construcție a început în anul 2013. La Mânăstirea Prislop, Părintele Simion Săsăujan a primit binecuvântarea Părintelui Arsenie Boca pentru a păși spre meseria de preot, motiv pentru care l-a purtat în inima și mintea sa, de-a lungul întregii activități pastorale, ca pe un îndrumător spre viața veșnică.

Fii cu încredere în Dumnezeu și va fi bine

Spune că de mic copil și-a dorit să îi slujească lui Dumnezeu, fiind influențat de oamenii credincioși din satul său. Aceștia mergeau în număr foarte mare la Mânăstirea Sâmbăta, unde a slujit și părintele Arsenie Boca, fiind legați de marele duhovnic trup și suflet. „Satul Săsăuș în chip deosebit a fost un sat iubit de Părintele Arsenie Boca. Credincioșii din Săsăuș mergeau în totalitate la mânăstirea Sâmbăta, erau legați de părintele Arsenie cu trup și suflet, iar satul s-a bucurat de-a lungul vremii de vizitele părintelui Arsenie, ale preotului Serafim Popescu, ale teologul Dumitru Stăniloaie sau ale mitropolitul Nicolae Mladin”, povestește părintele Simion Săsăujan.
De la acești oameni a auzit pentru prima dată despre părintele Arsenie. Având o astfel de evlavie pentru Părintele Arsenie Boca, bătrânii satului îl încredințează pe copilul Simion Săsăujan că are nevoie de binecuvântarea marelui duhovnic dacă vrea să meargă la seminarul teologic și să devină preot. Între timp, părintele Arsenie plecase de la Mânăstirea Sâmbăta la Mânăstirea Prislop, în județul Hunedoara.
A ajuns astfel la Mânăstirea Prislop în săptămâna dinaintea postului Paștelui, în anul 1958. A mers cu trenul, a coborât în gara Bretea Streiului și de acolo a pornit pe jos, singur, să străbată cei 15 km până la mânăstire.
„Aveam 19 ani, dar îmi amintesc de parcă e azi. Când am ajuns am întâlnit un grup de măicuțe, iar o măicuță de la Sibiu mi-a spus: Părintele Arsenie nu vorbește cu nimeni, dar tu ești încă un tânăr, ești un copil, cred că se va opri cu tine și va vorbi. Am stat 3 zile, am tăiat lemne, am măturat zăpada, iar în ultima seară, maica mi-a spus: te duci și stai mai sus de biserică, lângă pârâu. Era noapte, iar eu stăteam și îl așteptam pe părintele, cel necunoscut de mine. Deodată a venit, cu statura sa zveltă, m-a văzut și m-a întrebat ce fac. I-am spus cu smerenie că doresc să mă fac preot, dar părinții se împotrivesc, căci tata era chiabur și au greutăți cu cotele spre stat pe care trebuia să le facă. „Măi, părintele tău o să se întoarcă, iar tu o să iei examenul în toamnă și o să-ți îndeplinești dorința, fii cu încredere în Dumnezeu și va fi bine”, așa mi-a spus, și-ntradevăr, în toamnă am reușit să intru la Seminarul Teologic de la Cluj”.
Duminica, părintele a rămas la Sfânta Liturghie slujită de Părintele Arsenie și a fost atât de marcat de sfințenia momentului, încât a plâns întruna. „Mi-a rămas imaginea unei slujiri extraordinare, părintele era îmbrăcat în veșmântul său alb, cu albastru, cu o cruce pe piept, maicile au cântat îngerește, iar pentru mine a fost impresionant, am lăcrimat toată liturghia în genunchi. Nu știu de ce, mi-a transmis o putere simțitoare încât m-a marcat și mi-a creat acea stare deosebită”, își amintește preotul Săsăujan.

Vei fi preot, să-nțelegi neputințele oamenilor

În anul 1962 a devenit student la Facultatea de Teologie, fiind unul dintre prietenii mai mici ai părintelui arhimandrit Teofil Pârâian, care i-a fost ulterior duhovnic, timp de 40 de ani. Îl însoțea pe părintele Teofil în călătoriile mai lungi. La un moment dat, l-a însoțit pe părintele Teofil la București, la Vatra Luminoasă, unde se adunau oameni cu probleme de sănătate ( cu probleme de vedere, cu handicapuri fizice, categorii sociale defavorizate), iar el mergea să îi mângâie cu sfaturi și vorbe de suflet.
„Părintele Teofil mi-a zis să mergem și la Părintele Arsenie, care picta la Schitul Maicilor, lângă Mânăstirea Antim. Parcă este astăzi. Am urcat la etajul 1, unde Părintele Arsenie ne aștepta în camera unde picta. El nu vorbea multe cuvinte. M-a luat întâi pe mine. Mie mi-a spus doar atât: Măi, tu, mâine, poimâine, vei fi preot, să-nțelegi neputințele oamenilor! Atât a fost cuvântul părintelui pentru mine. Devenind preot,toată viața mea am fost condus de acest cuvânt, de a-nțelege insuficiențele oamenilor și de a nu-i judeca. Le-nțeleg și astăzi. Mă-nduioșez când sunt în fața oamenilor cu neputințe care nu pot de multe ori să facă binele, ci fac răul. Părintele Teofil chiar a scris în cărțile lui aceste cuvinte pe care părintele Arsenie mi le-a scris mie și le-a dat o interpretare deosebită, cum numai părintele o putea da”.

Unitatea în familie se poate face chiar dacă sunteți diferiți

Părintele Simion a mers la Părintele Arsenie și înainte de căsătorie, în anul 1966, împreună cu viitoarea sa soție, Eugenia, pentru a le binecuvânta căsnicia.
„Eu m-am dus cu viitoarea mea soție la Părintele Arsenie, la Drăgănescu, să ne vadă și să ne dea o îndrumare. S-a oprit cu noi, s-a uitat la soție, s-a uitat la mine și ne-a spus: Voi veți avea o viață bună în căsnicia voastră de preot dacă veți fi credincioși și dacă vă veți respecta unul pe celălalt și veți respecta învățăturile bisericii. Nu uitați că sunteți diferiți, unitatea în familie se poate face chiar dacă sunteți diferiți, doar lăsându-vă unul după altul. Am plecat de la Părintele, m-am căsătorit, am avut 4 copii, iar eu și soția ne dăm în continuare unul după altul și, cum spune Sf. Apostol Pavel, ne-ntrecem unul pe altul cu cinstea, altfel, căsnicia noastră ar fi putut fi un eșec”.
Preotul Săsăujan l-a mai căutat pe părintele Arsenie Boca, împreună cu soția, pentru a cere ajutor și sfat în diverse perioade ale vieții preoțești, iar după moartea părintelui a ajuns să se roage și la mormântul său de la Mânăstirea Prislop. Împreună cu copiii săi, continuă să poarte în inimă și să pună în practică învățăturile marelui duhovnic al Ardealului.

sursa http://sibiu100.ro