Prima rugăciune la Schitul Românesc de la Iordan după 50 de ani

„Pentru noi, părinţii de la Aşezământul românesc din Ţara Sfântă a fost o zi cu totul şi cu totul specială şi emoţionantă pentru că de cincizeci de ani în Biserica Schitului Românesc nu s-au mai auzit rugăciuni, totul a fost închis, zona a fost minată şi doar vântul deşertului a trecut prin lăcaşul nostru”, a declarat pentru Radio Trinitas arhim. Teofil Anăstăsoaie, reprezentatnul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte.

De istoria Schitului Românesc de la Iordan se leagă personalitatea Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ. Cuviosul Ioan Iacob, originar din Crăiniceni, jud. Botoşani, a fost egumenul acestui aşezământ monahal în perioada 1947-1952.

În cadrul schitului au fost găsite fragmente din cărţi, icoane şi obiecte de cult.

„Foarte puţine (obiecte de cult – n.r.) au mai rămas. Catapeteasma este fără icoane, uşile sunt dărâmate, turla centrală a căzut în interiorul bisericii la bombardamentul din 1967”, a precizat părintele arhimandrit.

El a remarcat faptul că zona schitului a fost deminată în proporţie de 70% şi că a fost scos molozul din interiorul lăcaşului de cult.

Superiorul Așezămintelor Românești de la Ierusalim, Ierihon și Iordan a prezentat şi etapele care vor urma după deminarea completă.

„Deocamdată zona respectivă este restricţionată de armata israeliană şi accesul se face doar cu aprobare specială. După încheierea lucrărilor de deminare a întregii zone se va putea permite accesul echipelor tehnice care se vor ocupa de reparaţii, dar şi a pelerinilor”.

Pentru refacerea Schitului românesc, și implicit a deminării zonei, Patriarhia Română a inițiat în 2016 o campanie de strângere de fonduri, iar cei interesați pot dona în conturile deschise pentru acest scop.

Sursa: www.basilica.ro