Sărbătoarea “Soborul Sfinților Ocrotitori ai Moldovei” - Portalul "Moldova Ortodoxă" | Portalul "Moldova Ortodoxă"
Header image

Sărbătoarea “Soborul Sfinților Ocrotitori ai Moldovei”

10:41, marți, 3 septembrie, 2024 | Cuvinte-cheie:

La data de 3 septembrie în calendarul Bisericii Ortodoxe din R. Moldova (Mitropolia Chișinăului și a întregii Moldove, Patriarhia Moscovei) se regăsește o sărbătoare mai nouă intitulată “Soborul Sfinților Ocrotitori ai Moldovei”.

Anterior, până la canonizarea Mitropolitului Gavriil Bănulescu-Bodoni, o sărbătoare identică era indicată pentru ziua de 14 Octombrie, când este cinstită icoana Maicii Domnului de la mănăstirea Harbovăț și când orașul Chișinău își serbează hramul.

La situația din anul 2019, lista era formată din 37 Sfinți și rămâne neschimbată până în prezent. Din câte se observă, în listă au fost introduși Sfinții canonizați, atât de Biserica Ortofoxă Română, cât și de Biserica Ortodoxă Rusă. Selecția lor s-a făcut după principiul locației în care sfântul a trăit sau a slujit, dar nu neaparat după apartenența etnică. Probabil din acest motiv denumirea veche a sărbătorii “Soborul Sfinților Moldoveni” a fost înlocuită cu “Soborul Sfinților Ocrotitori ai Moldovei”.

Marea majoritate a sfinților indicați în listă sunt de origine români moldoveni sau (și) basarabeni, cu excepția Sfntei Parascheva și a Sfântului Paisie Velicicovschi. De asemenea, în listă se regăsesc și patru sfinți de etnie ruși (sau ucraineni). Unul dintre ei (nr. 10) a fost introdus în listă doar pentru faptul că era originar din Transnistria, alții trei (nr. 5, nr.12 și nr.32) – deoarece au fost o perioadă de timp slujitori ai Bisericii din Basarabia țaristă. Iată care este istoria acestora, pe scurt:

Nr. 5 – venit din Herson, a fost preot în orașul Slobozia (Transnistria) între anii 1933-35. Condamnat la muncă silnică pentru propaganda antisovietică. Împușcat în 1937.

Nr. 10 – originar din or. Tiraspol. După serviciul în armata roșie a rămas în Moscova, unde și-a împlinit slujirea de preot. A fost condamnat pentru activitate antisovietică și împușcat în anul 1937.

Nr. 12 – fost Arhiepiscop al Chișinăului în perioada țaristă. Venit în Basarabia în 1908 din Oriol (Rusia). A ocupat funcția de președinte de onoare al Departamentului basarabean al Uniunii Poporului Rus, a fost membru al celui de-al 4-lea Congres Monarhist a toată Rusia la Moscova în primăvara anului 1907. În 1914 a fost transferat la Tver. Și-a aflat sfârșitul în anul 1937, condamnat de puterea sovietică la moarte, prin împușcare, pentru activitate antibolșevică.

Nr. 32 – fost rector al Seminarului din Pskov. În 1907 – ales episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului cu titlul de Akerman (Cetatea-Albă). În 1915 – transferat vicar la mitropolia din Kiev. A fost arestat în mai multe rânduri pentru activitate antisovietică. Din protocolul de interogatoriu: „A recunoscut că fiind în Chișinău a spionat pentru România. În 1910 a primit 1000 de ruble de la serviciile secrete de informație românești prin intermediul preotului Valovei”. A murit în detenție în anul 1938.

Apropo, nu se știe din care motive în această lista nu a intrat Sf. Sfințit Mucenic Dionisie (Sosnovsky), care între anii 1914-18 a fost vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului cu titlul de Izmail.

La fel, nu este suficient de clar cum s-a ales data sărbătorii în cauză. De ce 3 Septembrie – data la care a fost serbată canonizarea Mitropolitului Gavriil Bănulescu Bodoni? Ar fi fost logic ca o astfel de sărbătoare să se celebreze în ziua de proslăvire a primului Arhiepiscop al Chișinăului, dacă în listă se regăseau doar Sfinți legați geografic de teritoriul Basarabiei istorice. Din moment ce majoritatea Sfinților din lista pomenită au legătură cu teritoriul Principatului Moldova (sau Moldova Mare), atunci poate că era mai coerent ca respectiva sărbătoare să fie legată de ziua de pomenire a Voievodului Ștefan cel Mare sau a vreunui Sfânt Mitropolit al Moldovei istorice, Dosoftei ori Varlaam, sau de Sfânta Parascheva – ca simbol al Moldovei.

Oricum ar fi, la moment lista arată în felul următor:

1. Cuviosul Simeon de la Pîngărați – 7/20 sept. (+1476)

2. Cuviosul Amfilohie de la Pîngărați – 7/20 sept. (+1570)

3. Cuviosul Onufrie de la Vorona – 9/22 sept. (+1789)

4. Cuviosul Chiriac de la Tazlău – 9/22 (+1660)

5. Sfântul Sfințit Mucenic Ștefan (Kostogrîz) – 13/26 septembrie (+1937)

6. Sfântul Sfințit Mucenic Teodosie de la Brazi, mitropolitul Moldovei – 22 septembrie/5 octombrie (+1694)

7. Cuviosul Iosif de la Bisericani – 1/14 octombrie (sec. XV)

8. Cuviosul Chiriac de la Bisericani – 1/14 octombrie (sec. XVII)

9. Cuvioasa Parascheva de la Iași – 14/27 octombrie (sec. XI)

10. Cuviosul Mucenic Gherman (Poleanski) – 22 octombrie/4 noiembrie (+1937)

11. Cuviosul Paisie (Velicikovski), de la Neamț – 15/28 noiembrie (+1794)

12. Sfântul Sfințit Mucenic Serafim (Ciceagov) – 28 noiembrie /11 decembrie (+1937)

13. Sfântul Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei – 13/26 decembrie (+1693)

14. Cuviosul Daniil Sihastrul – 18/31 decembrie (+1496)

15. Sfântul Ierarh Petru Movilă, mitropolitul Kievului – 31 decembrie/13 ianuarie (+1646)

16. Cuviosul Antipa de la Calapodești (de la Valaam) (Athonitul) – 10/23 ianuarie (+1882)

17. Sfântul Iosif cel Milostiv, Mitropolitul Moldovei – 26 ianuarie/8 februarie (+1902)

18. Sfântul Ierarh Gavriil, mitropolitul Chișinăului și al Hotinului – 30 martie/12 aprilie; 21 august/3 septembrie (+1821)

19. Sfântul Ierarh Pahomie, episcopul Romanului – 1/14 aprilie (+1724)

20. Sfântul Ierarh Iacob Putneanul, mitropolitul Moldovei – 15/28 mai (+1778)

21. Cuviosul Sila de la Sihăstria Putnei – 16/29 mai (+1783)

22. Cuviosul Paisie de la Sihăstria Putnei – 16/29 mai (+1784)

23. Cuviosul Natan de la Sihăstria Putnei – 16/29 mai (+1784)

24. Sfântul Mare mucenic Ioan cel Nou de la Suceava – 2/15 iunie: 24 iunie/7 iulie (+1330)

25. Cuvioasa (Fericita) Agafia de la Cușelăuca – 9/22 iunie; 16/29 iulie; 11/24 septembrie (+1873)

26. Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuți – 1/14 iulie (sec. XV)

27. Sfântul Binecredincios Voievod Ștefan cel Mare, domnitorul Moldovei – 2/15 iulie (+1504)

28. Cuviosul Rafail de la Agapia Veche – 21 iulie/3 august (1640-1645)

29. Cuviosul Partenie de la Agapia Veche – 21 iulie/3 august (1660)

30. Cuviosul Ioan Iacob Hozevitul (de la Neamț) – 5/18 august (+1961)

31. Cuvioasa Teodora de la Sihla – 7/20 august (sec. XVIII)

32. Sfântul Sfințit Mucenic Nicodim, episcop de Ismail și Cetatea Albă, vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului – 8/21 august (+1936)

33. Cuviosul Iosif de la Văratec – 16/29 august (+1828)

34. Sfântul Gheorghe Pelerinul – 17/30 august (+1916)

35. Sfântul Ierarh Varlaam, mitropolitul Moldovei – 30 august/12 septembrie (+1657)

36. Sfântul Ierarh Ioan de la Rîșca și Secu, episcopul Romanului – 30 august/12 septembrie (+1685)

37. Sfântul Ierarh Dionisie, episcopul Cetății Albe-Ismail – 27/10 iunie, 4/17 septembrie.

***

Troparul Sfinților Ocrotitori ai Moldovei, glasul al 3-lea:

Ție, Făcătorule a toate, ca un prinos preaales, Țara Moldovei îți aduce mulțimea sfinților ce s-au proslăvit în pămîntul ei, pentru ale căror rugăciuni și ale Născătoarei de Dumnezeu, în pace îndreptează viața noastră, Unule, Iubitorule de oameni.

Condacul Sfinților Ocrotitori ai Moldovei, glasul al 5-lea:
Ceata sfinților ce s-au proslăvit în pămîntul Moldovei, acum, în ceruri, luminat prăznuiesc și, părtași fiind ai Bisericii celor întîi născuți, lui Hristos Dumnezeu, strigă neîncetat: pace lumii Tale dăruiește, Unule, Iubitorule de oameni.

Sursa: https://www.facebook.com/manastirea.sfantulierarhluca.3

Soborul Sfinților moldoveni (originalul icoanei se află în catedrala mitropolitană „Nașterea Domnului” din Chișinău)

Contact Form Powered By : XYZScripts.com